O reuniune de amploare națională, cu 300 de dascăli, zeci de conferențiari de prestigiu, lecții de cultură și solidaritate profesională. Timp de trei săptămâni, Piatra-Neamț a fost un veritabil centru al culturii pedagogice românești.
În vara anului 1937 (7-27 iulie), Piatra-Neamț a fost gazda unuia dintre cele mai importante evenimente dedicate pregătirii corpului didactic primar din România interbelică. Cursurile libere de vară, organizate de Asociația Generală a Învățătorilor din România, manifestare ajunsă la cea de-a VI-a ediție, au reunit 300 de învățătoare și învățători aparținând generației tinere, veniți din toate provinciile țării: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Dobrogea și Vechiul Regat.
Întâlnirea a reprezentat și un demers de ridicare a nivelului cultural al școlii primare, dar și o expresie a convingerii că progresul societății românești depindea în mod direct de pregătirea și prestigiul omului de la catedră.
Pe parcursul a trei săptămâni, la Școala Normală de Învățători din localitate, dascălii au audiat 50 de conferințe susținute de personalități marcante din domeniul învățământului, științei și culturii românești: Grigore Popa, Petre Andrei, Ștefan Bârsănescu, Gheorghe Comicescu, de la Universitatea din Iași, Constantin Rădulescu-Motru, I.C. Petrescu, de la Universitatea din București, Constantin Narly, de la Universitatea din Cernăuți, Nicolae Mărgineanu, de la Universitatea din Cluj-Napoca, I. Răducanu, rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale Bucureşti, H. H. Stahl, inspectorul echipelor regale, Apostol Culea, directorul căminelor culturale.
Temele abordate au acoperit un spectru larg, de la pedagogie și psihologie la literatură, sociologie, economie, istorie și știință.
„Peste cincizeci de conferințe, rostite de cei mai de seamă cărturari ai neamului nostru, cari n-au pregetat să vină de la mari depărtări, au dat participanților tot atâtea cunoștințe și îndrumări practice, ce vor constitui peste cincizeci de opaițe cari vor aduce lumină un an întreg, în satele cele mai îndepărtate ale țării noastre”.
Prezent la Piatra-Neamț în primele zile, fondatorul și președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, Dimitrie V. Țoni(1885–1955), ales în această funcție de conducere în anul 1929, a fost principalul susținător al acestor cursuri, pe care le-a continuat cu perseverență, în pofida dificultăților și a sprijinului oficial insuficient.
Într-o perioadă în care corpul didactic primar nu beneficia încă de instituții specializate de perfecționare la nivel universitar, asemenea inițiative suplineau, prin efortul asociației profesionale, o importantă lipsă a sistemului de învățământ.
Participanții erau, în majoritate, tineri învățători care, după un an de activitate școlară, acceptaseră să depună un efort suplimentar pentru îmbogățirea cunoștințelor și îmbunătățirea activității didactice.
Demnă de remarcat a fost participarea învățătorului cehoslovac Jurek Jaroslaw, din Letovice, venit la Piatra-Neamț pentru a-și perfecționa limba română și pentru a cunoaște mai îndeaproape școala, cultura și civilizația românească. Acesta nu era un simplu vizitator: susținuse peste 180 de conferințe în orașele Cehoslovaciei despre România și tradusese pentru tinerii din țara sa scrieri ale lui Ion Creangă și Petre Ispirescu.
Un loc important l-a ocupat conferința susținută de magistrul Leon Mrejeriu, învățător pensionar, întemeietor și președinte al Asociației Învățătorilor din Neamț (1912-1936), vicepreședinte în consiliul Asociației Generale a Învățătorilor, deputat, prefect, despre „Spiru Haret, viața și opera sa”, organizată în contextul împlinirii a 25 de ani de la moartea marelui reformator al învățământului românesc.
Programul cursurilor nu s-a limitat doar la activitățile intelectuale. Organizatorii au inclus și excursii documentare, menite să le ofere participanților posibilitatea de a cunoaște frumusețile naturale și monumentele istorice din zona Neamțului: Valea Tarcăului și Cooperativa forestieră „Albina”, Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Mănăstirile Bistrița, Neamț, Agapia și Văratec, Băile Bălțătești, Cetatea Neamțului, Casa memorială „Ion Creangă” de la Humulești, Muntele Ceahlău și Schitul Durău.
„Una dintre cele mai pitorești experiențe a fost excursia în Munții Tarcăului. Aceasta a fost coordonată de Leon Mrejeriu, institutor pensionar şi fost prefect al judeţului. 300 de participanți au călătorit cu un tren forestier pus gratuit la dispoziție de Cooperativa Albina. La sosire, au fost întâmpinați de copii cu flori și cântece, iar în poienile montane au petrecut câteva ore într-o atmosferă de sărbătoare și fraternitate. Pentru mulți dintre învățătorii veniți din câmpiile Basarabiei și ale Bărăganului, întâlnirea directă cu măreția munților a fost o experiență de neuitat. După 10 minute, trenul a pornit mai departe schimbându-şi acum drumul pe malul râului Tarcăul şi lăsând Bistriţa în urmă. Cam după altă oră de mers pe valea din ce în ce mai îngustă a râului Tarcău, admirând aşezările caselor moldoveneşti de la munte şi minunatul port al ţăranilor şi ţărancelor care salutau pretutindeni trecerea excursioniştilor cu strigăte de Ura! şi Bine aţi venit!, trenul s-a oprit la schitul Tarcău. Fiind zi de sărbătoare, excursioniştii au mers la schit unde, într-un impresionant cor, au intonat Tatăl nostru, iar părintele stareţ al schitului, arhimandritul Ghenadie Caraza i-a binecuvântat”.
Un alt moment deosebit al programului a fost când învățătorii au ajuns în satul Humulești, la casa povestitorului Ion Creangă, unde au întâlnit-o pe măicuța Sofica, nepoata povestitorului.
Închiderea cursurilor a fost marcată de o ședință festivă și de un banchet organizate la Școala Normală de Băieți din Piatra-Neamț.
Au fost transmise telegrame de omagiu ministrului Educației Naționale, dr. C. Angelescu, și președintelui asociației, Dimitrie V. Țoni.
În cuvântările rostite s-au regăsit recunoștința față de organizatori, mândria apartenenței la corpul didactic și îndemnul adresat generației tinere de a continua opera înaintașilor.
„Învăţătorii de pe tot cuprinsul ţării adunaţi la cursurile de la Piatra-Neamţ în şedinţa festivă de închidere exprimă admiraţie şi devotament preşedintelui iubit, întemeietorul acestor minunate reuniuni şi luptătorul cauzelor învăţătoreşti.
Conducători, C. Luchian şi M. Avădanei”.
Alături de C. Luchian, M. Avădanei, L. Mrejeriu, în rândul celor care au sprijinit organizarea s-au mai numărat: preotul C. Matasă, profesorii și învățătorii V. Dobrescu, A. Grigorovici, V. Savin, V. Ghiţescu, P. Popovici, V. Andrei, C. Stan, P. Gheorghiasa, C. Teofănescu, Calistrat Scutărescu și V. Găbureanu.
Notă: Textul este construit pe baza relatărilor publicate în ziarul „Curentul”, nr. 3397 din 17 iulie 1937, p. 2, și nr. 3410 din 30 iulie 1937, p. 3, autor, D. Crăciun-Moreni, „Realitatea Ilustrată”, nr. 551 din 11 august 1937, p.10, autor, V. Ghețțe.
Violeta MOȘU
