Ne-a părăsit pentru totdeauna, Profesoara Dorina (Dorica) Țoc (născută Mihalache), la vârsta de 76 de ani, după o lungă și grea suferință, îndurată cu demnitate. A fost nu numai un Om cu alese calități sufletești, ci și unul dintre rarii Profesori care, prin conștiinciozitate, exigență, meticulozitate, putere de sacrificiu, s-a dedicat cu tot sufletul handbalului de înaltă performanță. Generații de elevi, dintre care unii, azi, sunt ei înșiși persoane care se disting prin merite deosebite, îi poartă sentimente durabile de afecțiune.
Trupul neînsuflețit al Dorinei Țoc este depus la Capela Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” – Precista II. Slujba de înmormântare va avea loc miercuri, 26 martie 2025, cu începere de la la ora 10:30, fiind urmată de înhumare la Cimitirul „Pietricica”.
Dumnezeu să o odihnească în LUMINĂ!
Sincere condoleanțe familiei îndoliate!
Violeta MOȘU
DORINA ȚOC MIHALACHE (născută la 10 noiembrie 1948, Buhuși, județul Bacău).
A absolvit Școala generală nr. 4 Piatra-Neamț (1959), Liceul „Calistrat Hogaș”, promoția 1966, Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității „Al.I. Cuza” Iași, promoția 1970. Profesoară la Școala generală nr. 20 Piatra-Neamț și la Liceul cu Program Sportiv Piatra-Neamț (până la pensionare).
Selecționată din clasa a V-a de prof. Petru Curelaru, în prima grupă de handbal a Școlii Sportive din Piatra-Neamț (1959), ulterior, componentă a echipei de junioare care înregistrează primul rezultat deosebit pentru handbalul de pe aceste meleaguri – locul al cincilea în finala Campionatului Național Școlar de la Petroșani, în 1965. Promovată în lotul național de junioare, iar în sezonul 1966-1967, elevă fiind, evoluează în echipa de senioare Știința Bacău.
Remarcată de antrenorul echipei naționale Constantin Popescu-Pilică, este selecționată în lotul de tineret și transferată la campioana din acei ani, Universitatea București, la care evoluau mari glorii ale handbalului românesc: Irene Naghi Klimovschi, Simona Arghir-Sandu, Doina Furcoi, Aurora Leonte, Petruța Băicioiu.
Revine la Piatra-Neamț ca profesoară, dar și ca jucătoare, la Relonul Săvinești, făcând parte din prima echipă de senioare a clubului.
În anul 1971, se căsătorește cu profesorul Ovidiu Țoc.
La Școala generală nr. 20, a creat o puternică echipă de băieți, care se va impune în Campionatul Național al școlilor generale, lansând, între alții, pe Ionel Căescu, pivotul și căpitanul campioanei FibrexNylon, și pe Alexandru Acsinte, divizionar A la Știința Bacău, ulterior, prof. univ. dr. la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, antrenor și lector EHF.
La LPS-CSS a furnizat o generație de excepție, cu jucătoare de mare valoare: Loredana Hodor, Andreea Fîcă, Georgeta Dascălu, Loredana Bulache, Loredana Preda, care vor câștiga titlul de campioane naționale școlare ale României, devenind componente ale echipelor Fibrex și Cetatea Tg. Neamț, iar Georgeta Dascălu va cuceri Challenge Cup, în anul 2002, cu Remin Deva.
Ochiul experimentat, priceperea și pasiunea în selecție și pregătire au fost constantele activității sale la LPS-CSS, iar rezultatele obținute, alături de soțul său, în cadrul Campionatelor Naționale au fost notabile: medalie de bronz (junioare II), Brăila, 1994, medalie de argint (junioare III), Târgoviște, 1999, medalie de bronz (junioare I), Zalău, 2002.(Cristian Livescu, Dicționarul performanței sportive din județul Neamț (1902 -2002), Editura Crigarux, 2002, pp.140-141).
