Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț sărbătorește Ziua Națională Constantin Brâncuși, miercuri, 19 februarie 2025, marcând împlinirea a 149 de ani de la nașterea marelui sculptor, unul dintre cei mai cunoscuți din întreaga lume.
O expoziție de publicații dedicată vieții și operei lui Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj, România, d. 16 martie 1957, Paris, Franța) va întâmpina utilizatorii în holul de intrare al bibliotecii cu albume, monografii și ediții critice, în organizarea Secției carte de artă, multimedia „Victor Brauner“.
De asemenea, la Filiala de Carte străină va fi organizat un atelier de documentare și reprezentare artistică, având ca temă sursele de inspirație ale artei lui Brâncuși, la care vor participa elevii clasei a IX-a Arte plastice de la Liceul de Arte „Victor Brauner“ Piatra-Neamț, coordonați de prof. Corina Dănilă. Inspirați de cuvintele celebre ale lui Brâncuși „eu nu creez păsări, ci zboruri“, în cadrul atelierului „elevii vor învăța să simplifice forma, să o interpreteze și să o folosească în compoziții artistice decorative“, după cum a explicat prof. Corina Dănilă.
Tot la Filiala de Carte Străină, de la ora 15.45, se va desfășura Clubul de franceză, unde, prin dialog și ilustrări audio-video, sub coordonarea prof. Elena David, va fi dezvoltată tema „Constantin Brâncuși în elita artistică la Paris, sculptor vizionar, reper în istoria artei universale“.
Materialul tematic de prezentare, studiu și lectură prezent în cadrul activităților este selectat din colecțiile Secției Carte de artă, multimedia „Victor Brauner“ și ale Compartimentului Colecții speciale, fondului documentar „G.T. Kirileanu“.
Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț pune la dispoziția doritorilor o gamă diversă de publicații (studii, albume, monografii, eseuri, critică de artă) despre viața și arta lui Constantin Brâncuși, însumând 162 de titluri, care pot fi regăsite în următorul rezultat al căutării din catalogul online:
„Ziua Brâncuși“ a fost adoptată ca sărbătoare națională prin Legea nr. 305/2015.
„Constantin Brâncuși a absorbit și sintetizat în sculptura sa tot ceea ce epoca putea oferi în materie de cultură vizuală. Alături de elementele arhaice, medievale, folclorice, românești sau africane sau tot atât de bine extrem orientale – un veritabil program universalist – au fost identificate ecouri sau atitudini care țin de mișcările novatoare ale începutului de secol cu care a fost contemporan, fără a face parte propriu-zis din diversele grupări care le susțineau. (…)
Recunoașterea sa universală se datorează nu doar operei, ci și modelului existențial pe care l-a construit, la antipodul «artistului blestemat» care prevalează în tipologia modernității. Un rol important în acest proces a revenit atelierului conceput ca operă de artă, în care temele sale etice și estetice puteau fi experimentate pe viu de vizitatorii deveniți tot mai numeroși odată cu consolidarea reputației sale. Oază de seninătate în mijlocul Parisului, insulă, templu, cum a fost descris, în care oficia, atelierul opera în mic efectul terapeutic pe care el îl atribuia artei. Arta trebuia să aducă bucurie oamenilor“, se precizează în „Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX–XX“ coordonat de Ioana Vlasiu.
(Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț)
