Prilej de bucurie pentru iubitorii de istorie. Volumul „Familii și conace boierești din Moldova”, al cercetătorului Narcis Dorin Ion, apărut în acest an la Editura Vremea, a fost lansat sâmbătă, 7 septembrie 2024, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamț, în prezența autorului, de academician Georgeta Filitti, istoric de prestigiu, și Silvia Colfescu, director al Editurii Vremea.
Lucrarea, de o certă valoare documentară, cuprinde, în cele 192 de pagini, un bogat și variat ansamblu de informații despre conacul Cantacuzino-Ghica, din Deleni (Iași), construit în anul 1730 de hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu, conacul Rosetti, din Căiuți (Bacău), locul unde s-a pregătit urcarea pe tron a lui Alexandru Ioan Cuza, și conacul Balș-Ghica, din Trifești (Neamț).
„Acest volum a apărut într-o colecție specială a Editurii Vremea, Aristocărți, și vă mulțumim pentru că ați inclus orașul Piatra-Neamț în acest turneu de lansare. Vorbim astăzi despre podoabe ale trecutului cu oaspeți de seamă”, a evidențiat dr. Mihaela-Cristina Verzea, directorul adjunct științific al Complexului Muzeal Național Neamț. „Din păcate, reședința de la Trifești nu mai există. Ea a fost dărâmată în anul 1968 chiar cu aprobarea Comisiei Monumentelor Istorice, din cauza stării avansate de degradare. După cum știți, conacele boierilor, începând cu anul 1948, s-au transformat în sedii de cămine culturale, sanatorii, școli, Cooperative Agricole de Producție, iar patrimoniul lor a fost în mare parte pierdut. Unele dintre ele sunt astăzi o ruină. Avem un exemplu fericit la Costișa, Conacul Cantacuzino-Pașcanu. Aici, datorită unei firme belgiene, restaurarea s-a făcut cu simț de răspundere, păstrându-i-se arhitectura și decorațiunile. În alte cazuri, Conacul Caradja de la Grumăzești, Conacul Krupenschi de la Podoleni, situația este foarte tristă”, a accentuat Mihaela-Cristina Verzea.
Referindu-se la importanța acestei lucrări, academician Georgeta Filitti a arătat că Narcis Dorin Ion a ridicat o problemă esențială în atenția istoriografiei noastre: cea a înființării Muzeului boierului român. „Ar fi o împlinire, o completare salutară a cercetării naționale istorice raportată la realizări similare din întreaga lume. Istoria merge înainte, suntem grăbiți, dar acest profil esențial care ne-a caracterizat toată viața, și anume proprietatea, s-a distrus. Ce s-a pierdut prin distrugerea proprietății particulare în ultima jumătate de secol nu se va mai întoarce niciodată. Narcis Dorin Ion face parte din categoria istoricilor dăruiți, obsedați, aș spune, care lucrează neîncetat, iar rezultatul cercetărilor sale este spectaculos. Ar trebui să intre în Academia Română, însă, se pare, este prea tânăr”.
Asupra felului în care va fi continuat acest demers editorial, trebuie precizat că volumul „Familii și conace boierești din Moldova” va fi urmat și de alte studii privind trecutul familiilor și reședințelor boierești. Editura Vremea a fost înființată în anul 1990, numărându-se printre primele edituri private din România. „Sper din toată inima că vom continua această colaborare care, de altfel, este sub auspicii perfecte. Deja pregătim volumul al doilea din serie care este dedicat Palatului Elisabeta din București”, a spus Silvia Colfescu, co-fondator al Editurii Vremea și, totodată, editorul cărții.
Dr. Narcis Dorin Ion (născut la 5 iunie 1974, Pitești) este din 2016 managerul Muzeului Național Peleș din Sinaia. Istoric, muzeograf și cercetător, cu preocupări privind istoria modernă, contemporană și recentă a României, a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Istorie a Universității din București (1992-1997). Este doctor în istorie (2006) cu teza „Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX)”, publicată în 2011 și distinsă cu Premiul „George Oprescu” al Academiei Române (2013). A scris 28 de cărți și peste 150 de studii și articole de specialitate. „Cartea Familii și conace boierești din Moldova completează anterioarele mele cercetări de sinteză închinate castelelor, palatelor și conacelor din România. Sunt 30 de ani de când student fiind mergeam pe la urmașii familiilor boierești și atunci i-am cunoscut pe Elisaveta Varlam, fata generalului Radu Rosetti, pe Radu Beldiman, nepotul lui Radu Rosetti, pe Alexandra Sculy-Logotheti, nepoata lui Constantin Ghica-Deleni, pe Irina Rișcuția, strănepoata aceluiași Constantin Ghica-Deleni, ca să dau doar câteva exemple. Boierimea moldoveană a fost net superioară ca rafinament, ca pregătire, ca influență occidentală celei din Muntenia. E trist să vezi că, după anul 1990, aceste conace s-au distrus, degradat într-un procent mai mare decât în perioada comunistă. Evident, în 1948 au fost jefuite de bogății, famiile au fost expulzate. Aceste conace au adăpostit prețioase colecții de artă, tablouri, antichități, numismatică, argintărie, mobilier, cărți, tapiserii, obiecte de cult, documente și albume de familie, acte de moșie, din care o parte infimă a putut fi salvată. Lucrarea se vrea a fi și un original ghid turistic al României. Dorim să demonstrăm că țara noastră încă are un mare potențial turistic prin valorificarea acestui patrimoniu”, a afirmat Narcis Dorin Ion.
Cartea a mai fost lansată la Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași, cu o zi înainte de Piatra-Neamț. Turneul de lansare se va încheia joi, 12 septembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București.
Violeta MOȘU
