Pianist talentat, cu o mare înțelegere a conținutului muzical, George Țăranu demonstrează, de fiecare dată, diversitatea calităților sale de virtuoz, dovedind o profundă maturitate artistică. Rezultatele obținute până în prezent îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai înzestrați artiști ai generației sale. Elev în clasa a X-a la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț, a participat la numeroase concursuri de pian şi deţine premii de prim rang: Marele Premiu al Concursului Naţional de Interpretare Pianistică „Carl Czerny”, Piatra-Neamţ (2024); Premiul I și două premii speciale (recital solo pe scena Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”) la Concursul Internațional pentru Tineri Pianiști, Constanța (octombrie 2023); Premiul I şi finalist la Concursul Naţional de Interpretare Instrumentală „Lira de aur’’, Suceava (2022, 2023); Premiul al II-lea la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală, Vocală şi Studii Teoretice Muzicale, Alba Iulia (2023) și Craiova (2024); Premiul I la Concursul Internaţional de Pian „Frederic Chopin”, Bacău (mai 2023).
Alături de celebra pianistă Martha Argerich – Festivalul Internațional „George Enescu” (2023)
– Când și în ce împrejurări ai început să studiezi pianul?
– La nouă ani, din joacă şi curiozitate, acasă, alături de domnul profesor Octavian Pravicencu. Și asta după ce am urmărit-o pe verişoara mea mai mare care, pe atunci, cânta la acest instrument. Primul meu contact cu pianul a fost unul de-a dreptul magnetizant, mă atrăgea mai mult decât orice altă „jucărie’’, iar viitorul meu parcurs a fost unul firesc. Oricum, mai mult sau mai puțin conștient, muzica, și nu doar cea clasică, m-a atras înainte să fi început să cânt la pian. De mic am manifestat înclinații în acest sens și nu numai, chiar și pentru artele plastice am simțit, cumva, o înzestrare. Ulterior, m-am ȋnscris la Liceul de Arte „Victor Brauner’’, unde sunt elev şi ȋn prezent, la clasa doamnei profesor Mariana Anghel. Până în clasa a IV-a, am învățat la Școala Gimnazială nr. 5.
– Căror compozitori rezervi un loc aparte în repertoriul tău?
– Bach, Beethoven, Schumann, Chopin, Liszt, Ceaikovski, Debussy, Enescu… Cu Ceaikovski am o legătură spirituală și sufletească aparte, iar pe Enescu îl consider unul dintre cei mai complecși și dificili compozitori, cu un stil unic.
Alături de profesoara Mariana Anghel
– Ce înseamnă, în opinia ta, a fi un artist care să poată corespunde exigenţelor vieţii actuale de concert?
– Un pianist, care vrea să răzbată ȋn zilele noastre, trebuie să stăpânească, în primul rând, un repertoriu vast şi divers, trebuie să cânte la un nivel excepţional, să aibă rezistenţă, caracter şi o mică sclipire.
– Mai cânți și la alte instrumente?
– Nu, deşi în trecut am participat la cursuri de oboi şi-mi amintesc că a fost foarte greu.
– Care-i următorul pas pe care vrei să-l faci?
– Îmi doresc să-mi însuşesc un repertoriu divers şi complex, atât solo, cât şi cameral. Sper să reușesc, deja mă străduiesc în acest sens. Apoi, vreau să particip la o serie de competiţii de un înalt nivel şi să-mi continui studiile la Conservator.
– Se știe, microfonul nu percepe sunetele ca urechea umană, nu e prevăzut cu conștiință. Cum spunea marele dirijor Sergiu Celibidache, „muzica se produce în conștiință și în suflet, nici în disc, nici în bandă sau în membrana microfonului”. Aș dori să-ți aflu părerea în această privință.
– Bineînţeles că imprimările nu pot reda sută la sută profunzimea emoţiilor şi trăirilor care sunt transmise ȋn sala de concert. Totuşi, acestea sunt necesare şi fac parte din epoca ȋn care trăim, deoarece putem asculta oricând concerte extraordinare care au loc la mii de kilometri depărtare de noi. Consider că suntem privilegiaţi din acest punct de vedere.
Alături de violonista Luminița Anca Macavei
Masterclass cu pianista Raluca Știrbăț (Viena)
– Ce îți mai place să faci?
– Îmi place să citesc, să mă documentez, să învăţ câte puţin din cât mai multe discipline, ştiinţe, domenii, să fac plimbări, să călătoresc când am ocazia şi să ascult muzică clasică.
– O ultimă întrebare: Cu ce impresii te-ai întors de la Festivalul Internațional „George Enescu” la care ai participat în calitate de spectator anul trecut?
– Cu impresii dintre cele mai frumoase, care s-au transformat în amintiri prețioase. Împreună cu câteva persoane foarte dragi mie, le voi purta în suflet mult timp de acum înainte. Este vorba despre concertul legendarei pianiste Martha Argerich, alături de dirijorul Charles Dutoit, concertul Orchestrei Naţionale a Franţei, dirijată de Cristian Măcelaru, concertul Orchestrei Les Dissonances, condusă de violonistul David Grimal, concertul de muzică de cameră susţinut de pianista Raluca Știrbăț şi violonistul David Grimal și, nu în ultimul rând, concertul Orchestrei Royal Concertgebouw, dirijată de Klaus Mäkelä.
A consemnat Violeta MOȘU
