„De la Izvoade la IE”, proiectul-expoziție propus de Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamţ, în colaborare cu „Şezătoarea de Piatra” (din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”) şi cu invitaţi de la „Şezătoarea de Târgu-Mureş”, s-a deschis marți, 22 iunie, într-o atmosferă sărbătorească. Expoziţia prezintă izvoade, cămăşi, ştergare, năfrămi, planşe, fotografii, documente inedite şi edite ce au aparţinut bine cunoscutei Elena Niţă Ibrian, alături de 23 de cămăşi femeieşti de sărbătoare, noi, realizate în decurs de un an pentru acest proiect.
„Este un moment frumos pentru că, după atâta pandemie, arta și cultura se reîntorc la Piatra-Neamț. Astfel, avem posibilitatea ca în curtea în care, în mai puțin de o săptămână, veți avea «Grădina cu ii» să vorbim tot despre ie, alături de oameni dragi Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamț și doamnei Florentina Buzenschi, cea care picură puțin câte puțin din tradiție în sufletul fiecărui vizitator”, a declarat dr. Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Național Neamț.
După 35 de ani de la data când a fost donat, o parte din Fondul „Elena Niţă Ibrian” vede lumina unei expoziţii pentru prima dată.
„De la vechi la nou, un drum parcurs cu acul pe pânză, într-un omagiu adus celei căreia îi datorăm evenimentul. Manifestarea este organizată cu prilejul Zilei Universale a Iei, în anul când se împlinesc 100 de ani de la naşterea Elenei Niţă Ibrian. Este o întoarcere la obârşie, cu dorinţa lucrului bine făcut, care să dureze și în care se investesc sentimente, pasiune, timp. Ia a devenit o carte de vizită a fiecărei participante! Dacă n-ar fi fost doamna Elena Niţă Ibrian și sufletul ei mare, aceste mici bucăți de pânză pe care le vedeți în expoziție nu ne-ar fi însuflețit pe noi să facem ceea ce am făcut. Dacă nu ar fi fost o muzeografă devotată, dr. Elena Florescu, care să intuiască potențialul acestor mici textile și nu numai, această donație nu ar fi ajuns astăzi în colecțiile Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamț. Mi-am amintit de un citat care se potrivește foarte bine: «Să ne întoarcem în trecut: va fi un progres!». Eu vă îndemn să ne întoarcem în trecut, să ne întoarcem spre valorile autentice și acesta va fi un progres pentru noi”, a spus muzeograful Florentina Buzenschi, coordonatoarea proiectului.
„Dacă Dumnezeu și familia sunt constante, prezente în viața noastră, la fel e și «Șezătoarea de Piatra». Toate doamnele care cos la șezătoare au o pasiune în a păstra tradiția. Mergeți în familii și păstrați ceea ce aveți!”, a transmis și Carmen Nădejde, una dintre artizanele acestor cămăși de sărbătoare.
Printre invitații de seamă ai acestui eveniment s-a aflat și Horațiu Silviu Ilea, muzeograf la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. „Aceste cămăși sunt parte din noi, sunt cumva o a doua piele care ne protejează, care ne spune cine suntem, de unde suntem și încotro mergem. De aceea, îndemnul meu este unul foarte simplu: coaseți, realizați piese grozave! Ne dorim ca UNESCO să protejeze acest patrimoniu imaterial”.
Expoziţia, inclusă în programul celei de-a doua ediții a manifestării cultural-științifice naționale, cu participare internațională – Simpozionul Național „PETRODAVA” – , poate fi vizitată la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, în perioada 22 iunie-15 iulie.
Violeta MOȘU
Elena NIȚĂ-IBRIAN (n. 12 noiembrie 1921- d. 9 septembrie 2009), profesor de lucru manual şi mare iubitoare a artei populare, nu a fost numai un pedagog devotat, ci şi o colecţionară de motive decorative, pentru care fiecare petic de pânză cusut de femeile de altădată avea o valoare inestimabilă. O parte din munca sa a fost valorificată în lucrarea realizată împreună cu Nicolae Dunăre, Broderii tradiţionale şi artizanale moldoveneşti (Ed. Ceres, Bucureşti, 1984), o altă parte aşteptând să fie „descoperită” de urmaşi. Manifestarea organizată în anul 2000, care şi-a propus să prezinte personalitatea complexă a acestei prietene a Muzeului de Etnografie Piatra-Neamţ, a cuprins numeroase tapiserii şi măşti realizate în aceeaşi tehnică. Vernisajul de atunci scos în evidenţă o altă preocupare a Elenei Niţă Ibrian, aceea de promovare a unei alimentaţii sănătoase, a bucătăriei fără foc. Tema aleasă, „Obiceiuri din Postul Paştelui”, a fost un prilej ca publicul numeros să deguste din „hrana vie” preparată chiar de domnia sa.
