„Trofeul Festivalului «Florile Ceahlăului» este un basorelief reprezentând înălțimile Ceahlăului, pe vârful căruia, proiectată spre cer, își desface petalele minunata floare de colț”. (Ceahlăul, iulie 1968)
„Florile Ceahlăului”, importantă manifestare națională de muzică populară pentru copii și tineri, organizată la Piatra-Neamț, a fost, de la înființare (iulie 1968), timp de douăsprezece ediții, festival de muzică ușoară deschis tuturor soliștilor, orchestrelor și compozitorilor amatori, după care, din 1982, s-a transformat în manifestare de muzică tradițională. Ediția inaugurală a avut caracter județean, iar următoarele au devenit naționale. La „Florile Ceahlăului” a cântat pentru prima dată regretata Angela Ciochină, pe când avea doar 16 ani, fiind răsplătită cu Floarea de argint. Valoarea interpretativă, originalitate și repertoriu erau principalele criterii de la care juriul, alcătuit din cele mai mari personalități muzicale ale vremii – Sile Dinicu, Radu Șerban, George Grigoriu, D.D. Botez, George Sbârcea, Vasile Veselovschi, Temistocle Popa, Gherase Dendrino – nu s-a abătut deloc. De fapt, Radu Șerban, George Grigoriu și Sile Dinicu au fost nelipsiți de la primele trei ediții.
Dar să intrăm în atmosfera ediției de debut: „O sală arhiplină, un public entuziast și aplauze, aplauze. Două zile de emoții, de speranțe și așteptări, două zile de muzică ușoară și de bună dispoziție, timp în care, în sala Casei de Cultură a Sindicatelor și pe stadionul 1 Mai (actualul Ceahlăul), au fost interpretate zeci de melodii îndrăgite de public. Intitulat semnificativ «Florile Ceahlăului» festivalul a înmănuncheat un număr impresionant de tinere talente de pe meleagurile județului nostru”. (Ceahlăul, marți, 23 iulie 1968).
La categoria soliști vocali, ediția 1968, Floarea de aur a revenit lui Constantin Ghineț (tehnician la CIAPN), Valeriu Popovici (tehnician la Uzina de țevi Roman) a câștigat Floarea de argint, iar Floarea de bronz a fost înmânată elevei Silviei Fineru din Roman. Au mai primit mențiuni George Brener (tehnician la OCL Piatra-Neamț), Gheorghe Opincaru (strungar la Întreprinderea Mecanică Piatra-Neamț), Cecilia Popovici (contabil la Uzina de țevi Roman) și eleva Elena Leahu din Roman. La orchestre, pe primele trei locuri s-au situat Fabrica de Zahăr Roman, Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț și Uzina de țevi Roman. Juriul a acordat o mențiune specială melodiei originale „Când plânge inima”, a compozitorului amator George Dan Munteanu și textierului Mircea Almășel.
Festivalul devine național
A doua ediție, din 1969, devenită națională, a ținut cinci zile și i-a avut în juriu pe D.D. Botez, maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat, artiștii emeriți Sile Dinicu și Nicolae Kirculescu, compozitorii Radu Șerban, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Vasile Vasilache jr. și, din partea televiziunii, Sorin Grigorescu și Simona Patraulea, precum și cunoscutul interpret Cristian Vasile. În urma unor riguroase preselecții, au fost admiși în concurs 65 de soliști și 20 de orchestre. Cu acest prilej, s-a desfășurat și un simpozion, intitulat „Muzica ușoară și educația estetică a publicului”. Doctorul Octavian Huianu și George Brener, ambii din Piatra-Neamț, au intrat în posesia Florilor de aur și argint. Premiul Comitetului Județean Neamț al UTC a revenit Silviei Fineru, din Roman, premiul Comitetului de Directive al Întreprinderii Mecanice Ceahlău Piatra-Neamț – Marianei Seciu din Piatra-Neamț, iar la orchestre a câștigat Cupidon, formația Combinatului de Îngrășăminte cu Azot Săvinești. Învingător la prima ediție, Constantin Ghineț a susținut un recital în afara concursului, alături de Doina Spătaru.
Ediția a treia (1970) a avut din nou un juriu prestigios, alături de Sile Dinicu, Radu Șerban, George Grigoriu, Cristian Vasile, aflându-se și muzicologul George Sbârcea care a spus:„În pofida ocupațiilor mele, care-mi solicită o mare parte a timpului, am răspuns afirmativ invitației dumneavoastră, nu dintr-o curiozitate oarecare, ci pentru că sunt, într-adevăr, interesat să aflu ce dimensiuni a atins manifestarea de la poalele Ceahlăului”. Dirijorul Orchestrei Radiodifuziunii, Sile Dinicu, a completat: „Cunoscând drumul ascendent al festivalului dumneavoastră, îndrăznesc să afirm, încă de pe acum, că această sărbătoare a muzicii ușoare amatoare va marca în acest an un nou pas înainte. Urez, de aceea, din inima, tuturor concurenților și organizatorilor un succes pe măsura entuziasmului și talentului lor”.
Cristian Vasile, trubadurul de altădată, stabilit la sfârșitul anilor ’60 la Piatra-Neamț, a declarat: „Când aura amintirilor se împletește cu fiorul emoțiilor cotidiene, când muzica, această grăitoare expresie a frumosului, vrăjește și înnobilează mii și mii de suflete, barierele vârstei dispar, și tu, care cândva ai făcut din muzica ușoară idealul și scopul vieții tale, vibrezi la unison cu nestăvilitul entuziasm al tinerelor talente. Așa se explică, de fapt, participarea mea în juriul celei de-a treia ediții a Festivalului de muzică ușoară «Florile Ceahlăului»”.
Din juriu au mai făcut parte Eduard Covali, directorul Teatrului Tineretului, și George Podani, directorul Casei Județene a Creației Populare. Au susținut recitaluri, în afara concursului, Angela Similea – pe atunci, proaspăt câștigătoare a Cerbului de argint, venită în premieră la Piatra-Neamț -, Nicolae Suciu, Gioni Dumitriu, Marcel Roșca și Octavian Huianu. Acompaniamentul a fost realizat de orchestra de muzica ușoară Cupidon, dirijori Vasea Negru, Victor Lobensohn și cvartetul vocal-instrumental „Pallas”, aflat sub conducerea muzicală a lui Anthony Adolf. La fel ca la ediția precedentă, a avut loc un colocviu despre „Muzica ușoară în relația: spectator-interpret amator”. Floarea de aur a revenit lui Helmuth Schell, din Vâlcea, cea de argint pietreanului George Brener, viitor câștigător al concursului-spectacol „Steaua fără nume”. „Interpret binecunoscut publicului nostru, cu o voce profundă și un timbru plăcut, care de data aceasta a reușit în mare parte să-și depășească emoțiile”. (Ceahlăul, iulie 1970)
S-au mai acordat premiul CS Ceahlăul Ceciliei Popovici, din Roman, și diploma de onoare a festivalului prezentatoarei Rodica Lazăr.
Angela Ciochină s-a afirmat la „Florile Ceahlăului”
Cea de-a patra ediție, din 1971, la care „a plăcut, fără îndoială, exuberanța Angelei Ciochină (câștigătoare a Florii de argint) – dar talentul ei interpretativ s-ar fi cerut în prealabil cizelat, regizat ca pentru un spectacol de anvergură. Nu se poate să nu-ți placă vocea matură a lui Constantin Nadoleanu (Bacău) – câștigătorul trofeului în acest an, dar venirea sa în competiție alături de Angela Ciochină (16 ani) sau Friedrich Lutsch (17 ani) constituie o nedumerire, care oricum impune o specificație în plus în cadrul regulamentului celei de-a 5-a ediții”, scria jurnalistul Cristian Livescu în ziarul Ceahlăul.
Au susținut recitaluri Sergiu Cioiu, Marina Voica, Paula Stănciulescu, George Brener și Helmuth Schell.
Încă există valoare
În 1972, la a cincea ediție, Festivalul „Florile Ceahlăului” încă încerca să se mențină la înălțime. Se preciza în cotidianul Ceahlăul că, „dintre concurenții care vor reprezenta județul nostru am reținut în mod deosebit pe Emil Bartor, o cunoștință mai veche a publicului pietrean, pe Angela Ciochină, câștigătoarea Florii de argint la ediția 1971 a festivalului, pe Silvia Fineru (Roman) și Mihai Mereuță (Bicaz)”.
Juriul, în mare parte, și-a schimbat componența: Mișu Iancu (compozitor), Dan Spătaru (interpret), Eduard Covali (director al Teatrului Tineretului), Viorel Tudose (redactor la ziarul Ceahlăul), Constantin Zaharia (inspector de specialitate la Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă), Maria Brăduleț (profesoară la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț) și Victor Crăciun (metodist la Consiliul Județean al Sindicatelor Neamț) ocupându-se acum de calitățile interpretative ale concurenților. „Publicul pietrean a apreciat, cu deosebire, sinceritatea și căldura interpretării, calitățile vocale deosebite ale câtorva interpreți participanți la concurs, pe care i-a răsplătit cu vii aplauze, profesionalismul orchestrei de acompaniament Cupidon; a fost confirmată, și cu acest prilej, frumusețea și larga popularitate a pieselor românești de muzică ușoară”. (Ceahlăul, iulie 1972)
Din cei 40 de interpreți, din tot atâtea județe, învingătoare a ieșit Elena Filipescu din Iași. La capitolul mențiuni, îl găsim pe Emil Bartor, preferatul publicului pietrean. După festivitatea de premiere, la Sala Sporturilor Ceahlăul, a avut loc un spectacol de gală oferit de câștigători, precum și de invitații „hors concours”: Dan Spătaru, Cornel Constantiniu și Costantin Nadoleanu, ultimul câștigător al ediției 1971.
Festivalul începe să „obosească”
Începând cu ediția a șasea, din 1973, festivalul a început să „gâfâie”. Deja se punea problema renunțării la el, mai ales că în țară se organizau manifestări asemănătoare, foarte numeroase. Până la urmă, „Florile Ceahlăului” au continuat, cu un juriu competent, condus de criticul muzical Octavian Ursulescu, care a avut de audiat 47 de concurenți din 28 de județe. În afara concursului au susținut recitaluri Marina Voica, Stela Enache și Antonio Furnari. Dintre interpreții localnici, se puneau mari speranțe, mai ales în Stela Pălănceanu, dar și în Silvia Fineru, Gică Opincaru, Emil Bartor și Petrina Nacu. A triumfat, până la urmă, Gigi Ciobanu din Bacău. Floarea de argint a fost adjudecată de Emil Bartor, din Piatra-Neamț, iar premiul Comitetului Județean Neamț al UTC a revenit unei alte pietrence, Stela Pălănceanu. Și la ediția următoare, a șaptea, deși a beneficiat de un juriu cu prestanță (dirijorul Ion Baciu, rector al Conservatorului „George Enescu” și director al Filarmonicii de stat „Moldova” din Iași, și compozitorii Vasile Spătărelu și Sabin Păutza), festivalul parcă nu-și mai găsea cadența de altădată.
„Cvasi-absența unor debutanți de valoare, sistemul, destul de elastic, de selectare a melodiilor, lipsa unor repetiții cu orchestra pietreană, organizarea cu destule deficiențe, nu au recomandat în acest an festivalul ca pe o tribună de la care sunt redate publicului larg melodiile românești cele mai de valoare la această oră, atât în ceea ce privește muzica cât și textul. Concursul simte nevoia unui aer proaspăt: selecția melodiilor trebuie efectuată după criterii lipsite de nebulozitate; recitalurile să răspundă ideii de detașare a vedetei de restul interpreților; dacă la aceasta oră, cât mai mulți compozitori și textieri se apleacă spre cântecul de rezonanță patriotică, de ce n-am acorda și noi un premiu celui mai bun interpret al unei atare melodii?; iar spectacolele nu văd de ce nu ar începe la orele anunțate”, considera jurnalistul Eugen Tureschi, în ziarul Ceahlăul, de sâmbătă, 6 iulie 1974.
Din cei 44 de concurenți participanți, din peste 20 de județe, Teodora Bularca din Covasna, Gheorghe Antohi din Brăila și Stela Pălănceanu din Piatra-Neamț au intrat în posesia florilor de aur, argint și bronz. O altă reprezentantă a județului, Liliana Vrabie a primit mențiune.
Inclus în „Vacanțele Muzicale”
Inclusă în programul „Vacanțelor Muzicale”, ediția a opta, din 1975, a avut la start 59 de soliști, veniți din 30 de județe, precum și 7 grupuri de muzică folk. Din Neamț au participat soliștii amatori Ana Tăbăcaru, Mugurel Onu, Traian Aga, Gabriela Petrescu, Gabriel Stanciu, Liliana Vrabie și Emilia Istrate.
„Record de participare, în acest an, la Florile Ceahlăului. Aproape 60 de soliști și 7 grupuri folk reprezentând peste 30 de județe – iată un mod de a vorbi despre popularitatea acestui festival. Dacă adăugăm aici și recordul de spectatori – peste 4.000 – nimic nu mai rămâne de spus”. (Viorel Tudose, Ceahlăul, sâmbătă, 12 iulie 1975)
Pietreanul Gabriel Stanciu se evidențiază la această ediție, câștigând Floarea de bronz, în vreme ce trofeul a intrat în posesia Anișoarei Grigoruță, din județul Vâlcea.
La un pas de „suprimare”
Un an mai târziu, festivalul nu s-a mai organizat deloc. S-a reluat în 1977, cu o nouă ediție.
„Înscrisă, la actuala ediție, în contextul stimulator al Festivalului Național «Cântarea României», tradiționala manifestare de la Piatra-Neamț își propune să contribuie la descoperirea și stimularea celor mai talentați interpreți amatori, la popularizarea pe această cale, a muzicii ușoare românești, a cântecului patriotic. Amânat de câteva ori și concretizat (citiți: improvizat), festivalul și-a desemnat câștigătorii. Cum au fost doar 3 concurenți din afara județului și 14 de pe la noi, majoritatea premiilor au fost obținute de soliștii nemțeni. Ei sunt Gabriel Stanciu (Floarea de aur), Liliana Vrabie (premiul CJCES), Adriana Negru (premiul tineretului), Camelia Fondwaldt și Alexandru Puia (mențiuni de interpretare). Celelalte premii au fost obținute de doi din cei 3 concurenți din afara județului: Marian Voicu, din Prahova (Floarea de argint), Adela Ilicea, din Bacău (Floarea de bronz)”. (Ceahlăul, 26 noiembrie 1977)
Ediția a 10-a (1978) s-a bucurat de prezența a 50 de tineri interpreți, între care și 10 „aspiranți” din Neamț. Juriul l-a desemnat câștigător pe Cristian Necula din București. Georgeta Ciupercă, din județul nostru, s-a clasat pe locul al doilea.
Ultimele două ediții, organizate pe fugă
Penultima ediție (1979) a Festivalului de muzică ușoară „Florile Ceahlăului”, l-a avut ca președinte al juriului pe compozitorul Laurențiu Profeta, iar tinerii soliști au fost acompaniați de formația Metronom.
„În compania celor peste 40 de tineri interpreți din cele 28 de județe ale țării, reprezentanții noștri au realizat un palmares destul de modest. S-au detașat întrucâtva doar Dorel Dospin, ATM-ist la CFS Săvinești (Premiul CJCES) și Ioan Doboș, strungar la IMR (mențiune acordată de CJ al Sindicatelor)”. (Ceahlăul, 20 octombrie 1979).
La ultima ediție (1980), a douăsprezecea, câștigător a ieșit muncitorul Ion Doboș din Roman, iar pe locul al treilea s-a situat eleva Doina Dobrin din Piatra-Neamț. Juriul festivalului, președinte – compozitorul Laurențiu Profeta, a acordat o diplomă de onoare și un premiu în obiecte formației Metronom, condusă de Mihai Bogdan, pentru acuratețea acompaniamentului și o diplomă de onoare lui G. Hanganu pentru calitatea sunetului.
A urmat încă un an, 1981, în care festivalul nu s-a mai organizat, iar începând cu 1982, inițiatorii au anunțat un „altfel” de festival „Florile Ceahlăului”. „Noutatea, fundamentală, este aceasta: «Florile Ceahlăului» nu vor mai «cânta» muzică ușoară, ci muzică populară! De ce această restructurare? «Mai întâi – ne spune tovarășul Constantin Gherghelaș, reprezentantul Consiliului Județean al Sindicatelor – pentru că moda festivalurilor de muzică ușoară s-a cam demonetizat. Sunt multe, prea multe și cam fără personalitate. De atâta muzică ușoară, de toate genurile, o mare parte din public nu prea are ocazia să asculte și muzica populară. Deși, adesea, e infinit mai frumoasă. Ei bine, asta încercăm noi: să arătăm, și de pe scena de la Piatra-Neamț, cât de frumoasă e muzica populară»”. (Ceahlăul, 16 octombrie 1982)
Prima câștigătoarea la muzică populară a fost solista Maria Șuteu (Mureș). Floarea de bronz a primit-o Olimpia Nistor, din județul nostru, iar la instrumentiști, premiul CJICPMAM a revenit unui alt nemțean, Ion Bistriceanu.
Violeta MOȘU
