Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș” Piatra Neamț

Scurt istoric – Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș” Piatra Neamț

Din punct de vedere biografic, Calistrat Hogaş (născut la Tecuci, în 19 aprilie 1847) devine „nemţean” în septembrie 1869, când ocupă (prin concurs) o catedră la noul gimnaziu comunal din Piatra-Neamţ. Numai că tânărul profesor, reformist şi moralist, intră repede în conflict cu administraţia locală (publicând câteva note acide în Situaţiunea, o foaie pe care o scotea, periodic, împreună cu nişte amici), ceea ce-l determină pe ministrul liberal al instrucţiunii să desfiinţeze gimnaziul pe motive mai degrabă politice.

Încât scriitorul-pedagog va fi transferat la Tecuci şi Iaşi, dar revine la Piatra-Neamţ peste un an, ca director la acelaşi gimnaziu, reînfiinţat prin intervenţia prietenului său, col. Roznovanu.

Şi, de astă dată, se instalează definitiv în oraş, căsătorindu-se cu Elena Gheorghiu, fiica protopopului, la 17 ianuarie 1871. Într-una din primele lor întâlniri, Calistrat i-a spus tinerei sale logodnice şi viitoare soţie:

„Să ştii, duduie, că viitorul meu îl depun în mâinile matale!”.

Şi timpul ne-a demonstrat că nu a fost o declaraţie de circumstanţă: scriitorul şi-a aşezat cu adevărat întreaga viaţă aici, în casele socrului, ca existenţă cotidiană, şi în adâncul simbolic al împrejurimilor, sub aspect literar (în Amintiri dintr-o călătorie şi În munţii Neamţului).

Aşa se face că, indiferent încotro l-a purtat cariera didactică sau pasiunea scriitoricească (ambele atingând performanţa maximă la Iaşi: profesorul – la Liceul Internat, iar scriitorul – în cercul literar şi paginile revistei Viaţa românească), Calistrat Hogaş a rămas un personaj / o personalitate definitiv fixată în tabloul istoric al Neamţului.

Dar în primul rând este important că aici şi-a avut „comandamentul” literar, sursele creaţiei şi ambientul necesar punerii în pagină a capodoperelor sale. Şi nu e puţin lucru, dacă ne gândim că, pe palierul ei clasic, literatura română nu a avut foarte mulţi reprezentanţi (în schimb, beneficiind de un exces de romantici).

Deşi a fost o natură romantică, în fond, Calistrat Hogaş a ştiut să-şi controleze discursul epic folosind un referenţial cultural impresionant, până la a se consacra ca unul dintre puţinii exponenţi ai clasicismului românesc, deopotrivă în sens stilistic şi valoric.

Oricum, dacă la Piatra-Neamţ, în casa familiei Hogaş, se află astăzi singurul muzeu memorial dedicat acestui scriitor, trebuie să reţinem că asta nu e o întâmplare, ci unul dintre destinele împlinite (pe lângă atâtea altele eşuate) ale culturii române.

De-a lungul celor peste patru decenii de existenţă, muzeul şi-a câştigat o faimă naţională binemeritată, în primul rând datorită prestigiului personalităţii pe care o reprezintă, desigur.

În plus, dacă privim lucrurile strict muzeografic, autenticitatea şi originalitatea colecţiei – calităţi datorate, în primul rând Sidoniei C. Hogaş – conferă muzeului de la Piatra-Neamţ o distincţie specială chiar între celelalte unităţi de profil din România.

De aceea, un proiect cultural inspirat de imaginea „călătorului” Calistrat Hogaş a atras aici, la seratele culturale ale muzeului, nume importante ale literaturii noastre contemporane:

Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Constantin Ciopraga, Al. Piru, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Alexandru Ivasiuc, Ioan Grigorescu, Eugen Simion, Mihai Ursachi, Nora Iuga, Mircea Dinescu, Constantin Călin.

Pe de altă parte, la componenta literară a activităţilor găzduite de Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” (care a prilejuit, de multe ori, convergenţa promoţiilor mature cu cele nou sosite în literatura noastră, sau a scriitorilor din toate zonele ţării cu aceia care locuiesc în Neamţ), s-a adăugat în timp şi aspectul pedagogic.

Pentru că nu a fost uitat niciodată Profesorul Calistrat Hogaş, rămas ca un model în memoria foştilor săi elevi (v. Cezar Petrescu, Păstorel Teodoreanu etc.). De aceea, pe lângă tot ceea ce află grupurile de elevi vizitatori despre activitatea la catedră a scriitorului, profesorii nemţeni au avut şi ei prilejul să participe la dezbateri legate de necesitatea menţinerii / reintroducerii operei hogaşiene în curricula şcolară, despre acomodarea acesteia cu noile metode de predare ş.a.m.d.

Şi în al treilea – dar nu în ultimul! – rând, Muzeul Memorial, ca singura construcţie din Piatra-Neamţ care mai păstrează intactă arhitectura specifică târgului moldovenesc de la sfârşitul secolului XIX (casa a fost reconstruită în 1880), constituie o referinţă istorică preţioasă.

 Protejat de Legea monumentelor istorice şi de arhitectură, muzeul impune o secvenţă pitorească în tabloul unui oraş care se doreşte turistic, totodată fiind locul şi prilejul unor evocări (v. lansarea romanului Culiţă de Eugen Verman, despre mahalaua Precista în perioada interbelică, sau a volumului de amintiri Clipe de viaţă de Malvine Keşişian-Ciurel).

Şi tot aici trebuie menţionate expoziţiile de artă plastică având ca subiect casa „Conului Calistrat” (v. exp. Cu acuarele de Dumitru D. Bostan şi uleiuri de Dumitru Bezem), care au îmbogăţit şi colecţia muzeală.

În rest, lansările de carte, spectacolele de „teatru de cameră”, lecturile publice, proiecţiile de filme sau micro-concertele sunt alte tipuri de activităţi curente care au menirea să impună Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” în conştiinţa publică drept un spaţiu cultural dinamic şi adaptat modernităţii.

Informațiile din acest articol au fost preluate de pe pagina oficială a

Muzeului Memorial „Calistrat Hogaș” Piatra Neamț:

http://mmchpn.muzeu-neamt.ro/