Muzeul de Ştiinţele Naturii din Roman a fost înfiinţat în anul 1962, prin grija regretatului muzeograf Constantin Tărăbuţă.
Spaţiul destinat muzeului, compus din 8 camere, se afla în strada Alexandru cel Bun, nr. 5. În acelaşi complex erau încă 3 clădiri, precum şi porţiunea de teren – de cca. 5 hectare – destinată grădinii zoologice şi botanice.
Clădirea muzeului a fost construită în secolul al XIX-lea de primul director al Spitalului Roman, doctorul Alexandru Theodori, dar a fost preluată de episcopul Melchisedec Stefănescu pentru a fi transformată în casă parohială, apoi, odată cu naţionalizarea, au fost trecută în patrimoniul administraţiei locale.
Aici, instituţia şi-a desfăşurat activitatea până în 1997, când a fost mutată pe strada Ştefan cel Mare, nr. 244A, într-o clădire care, cu multe eforturi, a fost transformată în muzeu. Clădirea a fost proprietatea unui reprezentant al vestitei familii Morţun, respectiv al fostului primar al Romanului, de la sfârşitul secolului al XIX-lea – Costache Morţun. După familia Morţun, clădirea a avut şi alţi proprietari, dar şi diverse destinaţii, unele cu efect negativ asupra structurii.
Mutarea în spații incerte a Muzeul de Ştiinţele Naturii Roman a luat sfârşit în 2011 atunci când unitatea a fost mutată într-o clădire nouă.
Expoziţia de bază – Muzeul de Științele Naturii Roman
Vechea tematică a expoziţiei permanente a Muzeului de Ştiinţele Naturii Roman a avut în vedere biodiversitatea formelor de viaţă în zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul.
Încadrarea geografică pentru vizitatorul obişnuit s-a realizat prin intermediul diapozitivelor color şi ale fotografiilor, care reprezintă diferite aspecte ale peisajului local.
Erau prezentate: luncile, pădurile de foioase în toate anotimpurile, zăvoaiele cu specii de sălcii şi plop, bălţile cu prezenţa nufărului alb şi galben, plante de primăvară, de toamnă, cu imagini ce ilustrează viaţa în pădure, comunicarea dintre vieţuitoare şi relaţiile ce se stabilesc între ele în piramida trofică.
Structurată, pe cât posibil, pe principiile muzeografiei moderne, expoziţia a adus în faţa publicului vizitator principalele ecosisteme naturale care se întâlnesc în zonă: de baltă (balta „La Colac”), de pădure (pădurea de la Dealul Mărului) și de luncă (zăvoi).
Informațiile din acest articol au fost preluate de pe pagina oficială a
Muzeului de Științele Naturii Roman:
