Editura Eikon (director, Valentin Ajder) aduce în atenția cititorilor o apariție editorială-eveniment: „Eminescologul Ștefan Munteanu, la 75 de ani”, volum coordonat și prefațat de profesorul și publicistul băcăuan Ion Fercu. Ștefan Munteanu, profesor, doctor în filosofie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, eseist, istoric și critic literar, este cunoscut pentru truda sa de o viață în domeniul cercetării operei lui Mihai Eminescu. De când s-a pensionat, renumitul literat locuiește la Izvoare-Dumbrava Roșie, în județul Neamț.
Cartea se deschide cu un interviu: „De vorbă cu Ștefan Munteanu”, și cu un argument, intitulat: „Crochiu picassian pentru un portret ștefanmuntenesc”. „Cred că prima întâlnire cu Eminescu i-a schimbat lui Ștefan Munteanu structura atomilor destinului. A scrutat de atunci opera eminesciană, investind resurse hermeneutice de o inocență doldora de metafizic. A înviorat credința în Eminescu și i-a determinat pe mulți să-l țină și mai aproape de suflet. A aruncat punți peste prăpastia care desparte limbajul filosofic de cel poetic și ne-a trimis, cu noi argumente, către perceperea condiției fericite a poeziei care se aventurează prin imperiile seducătoare ale filosofiei. Ne-a spus că Eminescu a împăcat filosofia cu lumea, că ne-a convertit la înțelepciune cu poezia care emoționează și zări cosmice. Deloc întâmplător, discursul său, consacrat ca o critică a criticii eminesciene, a cucerit, și prin traduceri, orizonturi europene”, este de părere Ion Fercu, profesor, expert în educație, prozator, poet, eseist și publicist.
Lucrarea are 310 pagini și conține referințe critice la volumele: Filosofia indiană și creația eminesciană, Fulgurații eminescologice, Mihai Eminescu Contribution to the Philosophy of Law, La filosofia india y la creación literaria de Mihai Eminescu, O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu, vol. I, II, III, IV, o serie de dialoguri cu Ștefan Munteanu și o postfață denumită: Coridorul eminescologic ștefanmuntenesc.
Alături de profesorii universitari Mihai Botez și Gogu Ghiorghiță, în holul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț.
Ștefan Munteanu s-a născut la 5 martie 1951, în satul Huțu, comuna Găiceana, județul Bacău. Este licențiat în Filosofie la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, promoția 1980, și în Drept, în 1987, la aceeași Universitate. Întrebat: „Ce urare credeți că v-ar face Eminescu la aniversară?”, Ștefan Munteanu a răspuns: „Indiscutabil, în toată viața mea, nu mi-am imaginat că voi fi pus în situația de a răspunde la o asemenea întrebare. Acum, când neprevăzul s-a produs, nu-mi mai rămâne decât calea frământărilor, a căutărilor, care să mă scoată din încurcătură. Nu ascund faptul că am mai traversat asemenea momente dificile. De fiecare dată, însă, în asemenea ocazii, am fost ajutat, chiar de Eminescu. Pornind de la această experiență miraculoasă, și privind mai atent situarea mea față de Eminescu, observ că genialul poet-filosof nu numai că mi-a făcut urarea esențială, dar mi-a oferit și cadoul existențial. De vreme ce Eminescu dă sens vieții mele, înseamnă că degajă energii pentru ca eu să fiu sănătos și să-i pot citi opera mai departe. Și, drept cadou, mi-a transmis dragostea pentru întreaga sa creație. Faptul că nu se întreabă dacă merit aceste onoruri îmi inspiră bunătate și încredere, pentru a-mi continua căutările”.
Primul care a anticipat că Ștefan Munteanu va deveni un important eminescolog a fost regretatul profesor Constantin Călin, critic, istoric literar și jurnalist cultural. „Despre relația mea cu distinsul cărturar Constantin Călin probabil că nu o să vorbesc niciodată prea mult. De ce? Pentru că nu a fost doar o simplă colaborare, ci a fost mai mult. A fost întâlnire afectivă, reciproc-necesară, greu de explicat, cel puțin din punctul meu de vedere.În toamna anului 1993, am intrat în Universitatea Bacău cu multe iluzii. Visam să întâlnesc oameni de carte, intelectuali bine întemeiați și mărinimoși. În două luni, am rămas doar cu visele mele spulberate.Doar doi-trei oameni cu care să porți o discuție de nivel universitar… Printre ei, pe primul loc se afla cărturarul C. Călin. De aceea, l-am recunoscut ca pe un părinte spiritual. (…) Nu știu cât de mult a riscat, însă a fost primul care a văzut în mine un viitor cercetător asupra creației eminesciene. Timpul va avea grijă să vadă dreptatea”, a explicat Ștefan Munteanu.
Pentru lucrarea „Filosofia indiană și creația eminesciană”, Ștefan Munteanu a fost distins, în anul 1999, cu Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, numele Universității din Bacău fiind rostit pentru prima oară în aula acestui for cultural prestigios fondat în urmă cu 160 de ani. „Fiind vorba despre cel mai valoros premiu care poate fi obținut în România, vă dați seama cât mă onorează acest fapt. Premiul înseamnă o recunoaștere oficială a originalității lucrării mele și o recompensă fericită pentru întregul meu efort de până acum în domeniul cercetării științelor socio-umane. Dar cel mai important lucru mi se pare acela că, pentru prima oară, în aula Academiei Române a fost rostit numele Universității din Bacău, unde îmi desfășor activitatea de dascăl”, îi declara profesorul Ștefan Munteanu jurnalistei Carmen Mihalache (este și un reputat critic teatral), în Deșteptarea, luni, 20 decembrie 1999.
Violeta MOȘU
