Sub acest titlu, Ion Moldovan, scriitor și jurnalist care trăiește la Blaj, a publicat o carte apreciată de specialiști nu doar ca o simplă biografie, ci ca o veritabilă carte de scriitură, pe măsura talentului original şi excepțional al actriței Virginia Rogin. Apărut în anul 2022 la Editura Ecou Transilvan, volumul a fost lansat și la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, luni, 18 septembrie, în a unsprezecea zi a celei de-a XXXIV-a ediții a Festivalului de Teatru. „Suntem deosebit de onorați să o primim acasă, pentru că Teatrul Tineretului este una dintre casele actriței Virginia Rogin, prima și cea mai iubită. Despre teatru se spune că înseamnă a fi până la capăt. Credem că doamna Virginia Rogin este o actriță până la capăt, care arde fără rest. De asemenea, despre teatru mai știm că este cea mai efemeră dintre toate artele, pentru că un spectacol nu seamănă niciodată cu altul, chiar dacă sunt 100 de reprezentații. Considerăm că teatru e ca și omul: există atâta timp cât sunt oameni care-și amintesc de un spectacol și de actorii respectivi. Mărturisesc că pentru această întâlnire am dorit foarte mult să aflu povești adevărate despre doamna Virginia Rogin și am întrebat doi spectatori fideli care au văzut cu regularitate spectacolele noastre din anii ’70 până în prezent și unul dintre ei mi-a spus că nu există altă Catarina (n.n. – Îmblânzirea scorpiei) în afară Virginiei Rogin”, a spus Raluca Naclad, consultant artistic al Teatrului Tineretului.



Nume de referinţă pentru lumea teatrului şi a filmului românesc, Virginia Rogin s-a născut la 19 noiembrie 1951, la Buhalnița, județul Neamț. De-a lungul carierei sale, Virginia Rogin a interpretat într-o manieră cu totul specifică partiturile ce i-au fost încredinţate. Timp de patru stagiuni (1977-1981) a jucat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ, „Nevestele vesele din Windsor” (Doamna Ford), „Terra II” (Oana), „O noapte furtunoasă” (Zița), „Trei surori” (Mașa), „Cei trei muschetari” (Milady/ Îmblânzitoarea de șerpi), „Dulcea ipocrizie a bărbatului matur” (Otilia) și „Îmblânzirea scorpiei” (Catarina) fiind titlurile spectacolelor de succes în care a fost distribuită în primii ani de actorie. „Teatrul Tineretului era o prelungire a Studioului Casandra. Directorul Emil Mandric m-a așteptat în gară cu cheile de la garsonieră. Eram atât de curați, nicio răutate nu apucase să ne atingă, aproape toți eram de aceeași vârstă și aveam același scop. Nu știam decât casă și teatru. Eram o mare familie. Când intru în acest teatru îmi vine să plâng, mă emoționez atât de tare ca și cum această clădire face parte din ființa mea. N-am avut o viață ușoară. Nimic nu mi-a venit de-a gata. Până n-am plătit cu sânge fiecare pas, fiecare succes, nu s-a putut. M-a ajutat foarte tare locul nașterii. Muntele Ceahlău, Mănăstirea Petru Vodă, Părintele Iustin și-au spus cuvântul în existența mea. Cine spune că locul nașterii nu contează, greșește. Niciodată nu aș fi putut trăi într-o altă țară. La București, oamenii nu sunt frumoși ca voi. Aveți spiritualitate, aveți credință, aveți îngerii pe umerii voștri, ceea ce este extraordinar. Cartea îmi place, e foarte frumoasă, adică am citit despre mine ca și cum citeam despre altcineva”, a mărturisit Virginia Rogin.



Invitații speciali ai evenimentului au fost Ion Moldovan, autorul cărții, și Carmen Movileanu, crainică, realizatoare de emisiuni și programe la TVR, prietena Virginiei Rogin, care le-au oferit celor prezenți propriile impresii despre volumul lansat. „Este foarte greu să găsești astăzi oameni pe care să te bazezi. Și pe cuvântul lor, și pe atitudinea lor și pe fidelitatea lor. Virginia Rogin este un astfel de Om. Este o zicere englezească, v-o spun în românește, o știu de la Irina Margareta Nistor: «Sunt rudele noastre lăsate de Dumnezeu și sunt rudele pe care ni le facem». Virginia Rogin este sora mea. Eu sunt bucuros și mândru că sunt fratele ei declarat. În această carte, dacă aveți bunăvoința și răgazul s-o citiți, veți descoperi niște lucruri la care nici nu vă gândiți. Viața unui actor nu este deloc simplă. Nu doar că trăiește vieți paralele, câte personaje, atâtea vieți, dar aici veți vedea marile renunțări ale unui actor. Nu poți să faci meseria asta fără renunțări. Uneori ești obligat să renunți la lucruri foarte dragi, esențiale în viața unui om, la care puțini sunt dispuși să renunțe. Cartea este un gest de protest împotriva infidelității spectatorului. Cea mai trădătoare și mai perfidă ființă de pe lume este spectatorul în relația cu actorul. Este suficient ca actorul să dispară o lună, două din orice motiv, să apară altcineva în locul lui și este uitat. Este poate cea mai mare tristețe din lume, tristețea actorului care se știe uitat de publicul care cu un an sau doi în urmă îl adula. Din păcate, mulți, prea mulți actori trăiesc această dramă la noi, mai ales cei în vârstă. Virginia Rogin este un om extraordinar și o actriță cu totul și cu totul specială. Una dintre marile actrițe ale României”, a afirmat Ion Moldovan.

„Este pentru prima oară când intru în Teatrul Tineretului și emoția pe care o încerc astăzi se datorează și prezenței dumneavoastră. Sunteți, într-adevăr, un public care nu doar privește, ci și ascultă. Recunosc, și nu doar ca un gest de prietenie, că în definițiile din dicționar care înseamnă talent, inteligență, curaj, eleganță, prietenie, seriozitate, curiozitate, renunțare, se regăsește și Virginia Rogin. Este un buchet de trăsături de caracter. Oricât ar fi de citită, cultă și experimentată de viață, o persoană nu poate să trăiască ceea ce trăiește un actor. Atâtea personaje, atâtea vieți, atâtea moduri de a privi viața, atâtea feluri de a lega prietenii. Ai ce să înveți de la Virginia Rogin, oricât ai fi de știutor. Citiți această carte și veți descoperi ceea ce încă scena nu v-a dat ocazia să descoperiți”, a menționat Carmen Movileanu.
Construită sub forma unui dialog, cartea „Virginia Rogin. Pasiune și destin”, este prefațată de Raluca Tulbure, secretarul literar al Teatrului de Animație Țăndărică (…Făcându-se părtaș dialogului dintre Ion Moldovan și Virginia Rogin, cititorul îți dă lesne seama că actrița a iubit și iubește teatrul, că actoria nu a fost pentru ea o simplă meserie, ci mult mai mult. (…) O carte pe care, dacă o deschizi, greu o mai lași din mână, pentru că te face nu doar martor, ci și părtaș la o poveste de viață, de viață adevărată, depănată din amintirile Ginei Rogin) și de regizorul Radu Afrim.
Violeta MOȘU; Foto: Marius Șumlea (Facebook Teatrul Tineretului)