Ceaușescu în Neamț

Dintre toate vizitele efectuate de Nicolae Ceaușescu în județul Neamț, cea din 1980 a fost de departe cea mai importantă, dar și cea mai meticulos pregătită. Se împlineau, atunci, 2.000 de ani de existență a așezării geto-dacice Petrodava, astăzi municipiul Piatra-Neamț. Județul, care, la acea oră, număra 600.000 de locuitori, era în fierbere, șoimi ai patriei, pionieri, uteciști, muncitori, țărani, intelectuali, securiști și tovarăși de la partid fiind mobilizați, pentru a face tot ce le stă în putință ca evenimentul să iasă perfect. Ceaușescu a venit însoțit de Elena Ceaușescu, Emil Bobu, Ion Dincă și câțiva miniștri. „Ne aflăm în județul Neamț într-o vizită de lucru. Am venit pentru a ne consfătui cu muncitorii, cu țăranii, cu intelectualii, cu toți oamenii muncii, asupra felului cum s-au înfăptuit în județul Neamț prevederile cincinalului actual și, totodată, pentru a discuta cum să treacă la pregătirea mai bună a noului cincinal”, spunea Ceaușescu.

* Romanul industrial

Vizita înalților demnitari a început la Roman, în septembrie 1980. „Ora 9: elicopterul aterizează pe stadionul municipal din Roman. Mii și mii de metalurgiști, constructori de mașini, chimiști și alți oameni ai muncii din unitățile economice, întreaga suflare a orașului participă la acest eveniment, scandând îndelung pentru partid, pentru secretarul său general”.

Tovarășul și Tovarășa au fost întâmpinați de Gheorghe Manta, prim-secretarul Comitetului județean de partid Neamț, și de Marian Apetrei, primarul Romanului, după care s-a trecut la intonarea imnului, iar o gardă militară a prezentat onorul. Apoi, cei doi au fost invitați de strungarul Claudiu Ostache să guste din tradiționala pâine a ospitalității românești.

De la stadionul orașului, alaiul s-a îndreptat, într-o mașină „deschisă”, spre Întreprinderea de fire și fibre poliamidice. La sosirea pe platforma întreprinderii, oaspeților le-au ieșit în cale Gheorghe Caranfil, ministru Industriei Chimice, și Dumitru Popa, ministrul Construcțiilor Industriale, prilej cu care s-a tăiat panglica inaugurală. Potrivit directorului Gheorghe Rusu, întreprinderea avea în plan să realizeze anual o producție de 18.000 de tone fire și fibre. Peste 90% din utilajele din dotare erau de producție românească.

„În camera tabloului central, tovarășul Nicolae Ceaușescu a cuplat prima linie de polimerizare, moment  în care s-a marcat intrarea în funcțiune”.

Întreprinderea Mecanică din Roman a fost al doilea obiectiv vizitat de Ceaușescu. Unitatea era profilată pe fabricația mașinilor și uneltelor de prelucrarea metalului de înaltă tehnicitate, ponderea cea mai ridicată având-o producția de strunguri carusel, într-o largă diversitate tipodimensională.

„Preluat” de Ion Avram, ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini, directorul Constantin Geosanu i-a reliefat lui Nicolae Ceaușescu faptul că, în ultimii 15 ani, ritmul mediu anual de creștere a producției industriale s-a ridicat la 19%: „Deja s-a trecut la fabricarea strungurilor carusel mari, cu diametrul de 8 și 10 metri, cu comandă numerică, destinate marilor combinate industriale de utilaj greu din țară și exportului”.

Tovarășul a „examinat” strungul carusel cu comanda numerică SCM-80-NC, al treilea exemplar de acest fel realizat aici, în greutate de 150 de tone, cu diametrul de prelucrare de 8000 de mm.

Un ultim popas în Romanul industrial a avut loc la Întreprinderea de Țevi, care realiza, la acea vreme, 35% din producția de material tubular a țării. Aici, Ceaușescu și ai lui au fost întâmpinați de Neculai Agachi, ministrul Industriei Metalurgice, și de inginerul Petre Zimbran, directorul general al Centralei industriale de prelucrări metalurgice. Directorul întreprinderii, inginerul Vasile Sav a scos în evidență faptul că, recent, fusese montat al patrulea laminor, care permitea realizarea unei largi game de material tubular: „Astfel, în actualul cincinal, producția fizică de țevi va crește cu aproape 100 de mii de tone, iar producția netă cu încă 240 de milioane de lei”.

Întreaga delegație s-a îndreptat, apoi, spre șantierul viitorului laminor de 20 de țoli, care urma să intre în funcțiune în 1982. „Răspunzând dorinței întregului colectiv de a inaugura lucrările de construcție, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu toarnă câte un cancioc de beton în fundația viitorului laminor, care va realiza material tubular pentru forajul normal și de mare adâncime, țevi speciale și pentru industria constructoare de mașini și pentru industria energetică”.

* CFS Săvinești și I.M. Ceahlău

De la Roman, Ceaușescu a plecat la Săvinești, unde a vizitat o parte dintre secțiile CFS-ului. „La coborârea din elicopter, sunt întâmpinați de inginerul Valeriu Momanu, directorul Centralei industriale de profil. Inginerul Savel Matache a înfățișat, prin intermediul unor grafice, produse și aparate prezentate într-o expoziție, succesele înregistrate de colectivul de cercetare”.

S-au vizitat secția Relon V, ce reprezenta o nouă etapă de dezvoltare a producției de fire relon, și secția de utilaje și piese de schimb. Ceaușescu a fost informat că aici, „în cei trei ani de când funcționa acest obiectiv, au fost asimilate 185 de noi tipuri de utilaje cu înalți parametri tehnico-funcționali, comparabile cu cele mai bune produse similare din străinătate și, numai în acel an, se făcuse o economie valutară de 1,8 milioane de lei”.

Străbătând drumul spre Piatra-Neamț, locuitorii comunei Dumbrava Roșie i-au făcut tovarășului „o frumoasă primire”: „Copii în costume moldovenești execută jocul «Căiuții», specific acestei zone montane, și oferă numeroase buchete de flori conducătorului iubit”.

Următorul obiectiv l-a reprezentat vizitarea Întreprinderii Mecanica Ceahlău. Directorul Centralei de resort, Virgil Actarian, și directorul întreprinderii, Ștefan Mangu, au prezentat, în cadrul unei expoziții, ultimele realizări ale colectivului, între care semănătoarea S12, pentru plante, prășitoare la 12 râduri, „care poate executa, simultan, semănatul, încorporarea în sol a îngrășămintelor chimice, lichide și solide, precum și a erbicidelor”. Utilajul constituia „o premieră pe țară”. O altă mașinărie de elită era semănătoarea pentru păioase SUP-29M. „Greutatea acesteia a fost redusă cu 52 de kg, ceea ce a condus la o economie anuală, numai la acest tip de utilaj, de 10 tone metal”.

• „NICIODATĂ NU AM AVUT EMOȚII LA VIZITELE LUI NICOLAE CEAUȘESCU. EU NU FĂCEAM POTLOGĂRII, ABUZURI, DE CE SĂ AM EMOȚII? LA NOI ÎNTOTDEAUNA ERA CURAT, ÎNTINDEAM UN DRAPEL PE SECȚIA POLIAMID I, DE SUS PÂNĂ JOS, ȘI, CÂND AJUNGEA, MERGEA DIRECT ÎN FABRICĂ. L-AM MAI ÎNSOȚIT ȘI LA VASLUI ȘI LA SUCEAVA, ORICUM ÎN TOATE LOCURILE DE CARE RĂSPUNDEAM EU.

ÎN 1980, LA SĂVINEȘTI, CÂND A INSPECTAT ATELIERUL DE MECANICĂ FINĂ, UNDE DIRECTOR ERA ROMULUS DRĂGAN, AM AUZIT-O PE ELENA CEAUȘESCU SPUNÂNDU-I: «CU CEEA CE SE PRODUCE AICI, CHIMIA ȘI-A REZOLVAT PROBLEMA IMPORTULUI DE UTILAJE».

TOT ATUNCI S-A PETRECUT O SITUAȚIE HAZLIE. ÎNCHEIND VIZITA LA SECȚIA DE UTILAJE ȘI PIESE DE SCHIMB, PREȘEDINTELE A ÎNTREBAT UN ANGAJAT DACĂ-I MULȚUMIT DE CÂT CÂȘTIGĂ ȘI ACESTA NU I-A DAT NICIUN RĂSPUNS. L-A MAI ÎNTREBAT O DATĂ, ȘI ÎNCĂ O DATĂ, ȘI TOT NIMIC. DIN CÂȚI MUNCITORI LUCRAU ACOLO, RESPECTIVUL ERA SINGURUL SURDO-MUT ȘI TOCMAI LUI I-A CERUT PĂREREA…” – (ING. VALERIU MOMANU, FOST DIRECTOR GENERAL AL CENTRALEI INDUSTRIALE DE FIBRE SINTETICE ȘI MINISTRU ADJUNCT ÎN MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE).

* „Bine ați venit în municipiul bimilenar Piatra-Neamț!”

La intrarea în orașul Piatra-Neamț, Ceaușescu a dat prima dată cu ochii de o „arcadă împodobită cu frumoase motive naționale”, pe care erau înscrise cuvintele: „Bine ați venit în municipiul bimilenar Piatra- Neamț, mult iubite și stimate tovarășe secretar general, Nicolae Ceaușescu!”. „Un grup de plăieși călări salută, după frumosul obicei al acestor locuri. De-a lungul bulevardului Traian, care străbate unul dintre cele mai noi cartiere ale orașului, mii de locuitori își exprimă bucuria de a se întâlni cu cel mai iubit fiu al națiunii noastre. Grupuri de tineri execută dansuri naționale și tematice. În dreptul unei expoziții, ce prezintă roadele bogate ale toamnei de pe meleagurile nemțene, membrii unei formații de dansuri populare execută tradiționala horă a recoltei. Buciumașii, în frumoase costume naționale, vestesc apropierea oaspeților dragi de piața Mihail Kogălniceanu. Primarul orașului, Vasile Bălan, urează înalților oaspeți bun venit. Li se înmânează cheia orașului, placheta și insigna, ce constituie însemnele jubileului Cetății Petrodava. Eroul muncii socialiste Gheorghe Maftei, președintele CAP Țibucani, oferă înalților oaspeți tradiționala pâine cu sare”.

La Muzeul de Istorie din Piatra-Neamț, suita este preluată de Suzana Gâdea, președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Ceaușescu a dezvelit placa jubiliară aflată pe fațada muzeului și a scris câteva rânduri în cartea de onoare: „Am vizitat cu mult interes Muzeul Județean de Istorie din Piatra-Neamț, care cuprinde inestimabile dovezi materiale ale existenței multimilenare a poporului nostru pe aceste străvechi meleaguri”.

Președintele s-a adresat, apoi, mulțimii, de la o tribună amenajată în fața Hotelului Ceahlău. Cu ocazia aniversării a 2.000 de ani de existență a așezării geto-dacice Petrodava, omul numărul 1 al țării a conferit municipiului Piatra-Neamț Ordinul „Steaua Republicii Socialiste” clasa I. Decretul a fost citit de Silviu Curticeanu, secretar prezidențial. Au mai luat cuvântul Gheorghe Manta, primul secretar al județului, Vasile Sav, directorul Întreprinderii de Țevi Roman, Ioan Dânceanu, președintele Cooperativei Agricole de producție Moldoveni, și Vasile Tablan, muncitor constructor, secretar al Comitetului UTC de la Trustul județean de construcții montaj Piatra Neamț.

Înainte de 1980, Ceaușescu a mai avut patru vizite oficiale pe meleagurile nemțene: în 1966, 1970, 1973 și 1975.

* Vizita din 1966

După un an și jumătate de la preluarea puterii, Ceaușescu a vizitat regiunea Bacău din care făcea parte și județul Neamț. Vizita oficială a avut loc în zilele de 8 și 9 septembrie 1966.

Delegația prezidențială a vizitat atunci Uzina de Fire și Fibre Sintetice Săvinești, Întreprinderea de Țevi de la Roman, CAP Bălțătești și CAP Timișești, Mănăstirea Neamț, Cetatea Neamț, Casa „Mihail Sadoveanu” de la Vovidenia, Humuleștii lui Creangă, Hanu Ancuței, dar și orașele Roman, Piatra-Neamț, Tg. Neamț și Bicaz.

Nicolae Ceaușescu a spus: „În timpul vizitei în frumoasa dvs. regiune am vizitat oraşele Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adjud, Piatra-Neamţ, Târgu Neamţ, Roman, Bicaz, ne-am întâlnit cu activişti de partid și de stat, cu muncitorii chimiști de la Borzești și Săvineşti, cu energeticienii de la Bicaz, cu metalurgiştii de la Roman, cu muncitorii de la Combinatul de lndustrializare a lemnului din Bacău, de la Fabrica de bere din acest oraş, cu ţăranii cooperatori din comunele Nicolae Bălcescu, Timişeşti și Băltătești. Am vizitat, de asemenea, locurile unde s-au născut Creangă şi Sadoveanu, monumente istorice legate de trecutul de luptă al poporului nostru, ca legendara Cetatea Neamţului, care a constituit timp de secole un punct de apărare al poporului nostru împotriva cotropitorilor străini, am admirat bogăţia şi frumuseţea folclorului regiunii dvs.”. (Steagul Roșu, duminică, 11 septembrie 1966).

* Vizita din 1970

„Voiajul” din mai 1970 a avut ca scop principal vizitarea platformei industriale de la Săvinești. În aceeași perioadă, o parte a României era afectată de inundații, iar nemțenii, la fel ca toată țara, luau parte și ei la „lichidarea efectelor calamităților”.

„Este vizitată platforma industrială Săvinești. Inginerul Dumitru Belizna, directorul Centralei de fibre chimice, prezintă oaspeților principalele sectoare ale Uzinei de fibre sintetice. În prezent, aici se realizează anual 15.000 tone melană, 2.000 de tone fire relon, 1.000 de tone fibră relon și 1.000 tone fire cord. Numai în acest an, valoarea investițiilor de la Săvinești depășește 290 milioane lei. Instalațiile moderne, de înaltă tehnicitate, multe dintre ele rod al gândirii tehnice românești, îngăduie obținerea unor produse de calitate, bine apreciate atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Oaspeții apreciază rezultatele bune obținute de cadrele de cercetătorii de aici, strădania de a lega permanent cercetarea științifică de necesitățile producției.

De-a lungul șoselei dintre Săvinești și Piatra Neamț, pe străzile frumosului oraș reședință de județ, tovarășul Nicolae Ceaușescu este aclamat de mii și mii de oameni care au venit să-l salute cu dragoste. Întreaga populație trăiește clipe de neuitat. Avem în fața ochilor tabloul viu, concret, a ceea ce în mod obișnuit numim legătura indestructibilă dintre partid și popor.

Pe stadionul orașului, într-o atmosfera de mare însuflețire, a luat cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus: «În județul dvs. am vizitat una dintre întreprinderile fruntașe aflate pe platforma Săvinești. Ne-au făcut o bună impresie rezultatele obținute, felul cum Comitetul județean de partid se preocupă de activitatea din această unitate. Cunoașteți greutățile pe care le avem din cauza calamităților naturale abătute asupra unei părți a țării noastre; cunoașteți și hotărârea întregului popor de a le lichida într-un termen cât mai scurt. La această măreață acțiune participă și oamenii muncii din județul Neamț». Cuvintele secretarului general au fost subliniate cu urale, cu aplauze ce nu au contenit minute în șir”.

* Vizita din 1973

Peste trei ani, Ceaușescu a venit din nou în Neamț, nu singur, ci însoțit de șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr. Alături de consoarte, ei au vizitat orașele Suceava și Neamț. „De la Voroneț, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu Maiestățile Lor Imperiale, șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și Împărăteasa Farah, urcă în elicoptere, plecând spre Bicaz. Se survolează vestitele obcine ale Moldovei, Munții Neamțului. La orizont, apare Valea Bistriței. Aici, în aceste pitorești locuri, a început marea operă de electrificare a țării prin construcția barajului și a hidrocentralelor de pe Bistrița”.

Elicopterul a aterizat pe o platformă amenajată în fața Uzinei hidroelectrice de la Stejaru. În întâmpinarea oaspeților, au venit Ștefan Boboș, președintele Comitetului executiv al Consiliului Popular al județului Neamț, și Gheorghe Stoica, adjunct al ministrului energiei electrice.

„O mare mulțime – energeticieni, locuitori ai municipiului Piatra-Neamț și ai comunelor din împrejurimi – face o primire călduroasă. În fața schemei sinoptice a centralelor de pe râul Bistrița, inginerul Costică Găitănaru,directorul acestui mare complex energetic al țării, dă o serie de detalii asupra construcției și funcționării sistemului hidroelectric. Se apreciază înaltul grad de automatizare, ingeniozitatea amplasării și construcției centralelor, a căror putere instalată este de 454 MW. Gazdele înfățișează complexitatea sistemului de cascade de lacuri și a salbei de hidrocentrale de pe Bistrița, care, pe lângă efectul energetic, satisfac și alte necesități ale economiei: irigarea a 300.000 ha de teren agricol, eliminarea efectului dăunător al viiturilor din munți, alimentarea cu un debit constant de apă al localităților și obiectivelor industriale din bazinul Bistriței. Înalții oaspeți sunt invitați în sala mașinilor, în care sunt instalate cele 6 turbine ale centralei, aflate în plină funcțiune. În timpul vizitei, gazdele arată că monumentala construcție a barajului încorporează 2,255 milioane mc. Beton și oțel. Impresionant volumul uriaș de lucrări efectuat aici pentru excavarea a peste 3 milioane mc. de pământ și stâncă și înălțimea de 127 m a barajului”.

Potrivit ziarului Ceahlăul, șahinșahul Iranului a dat o înaltă apreciere acestei realizări a României Socialiste. Apoi, cei doi conducători de stat au urcat din nou în elicopter și, după ce au făcut o survolare panoramică a barajului și lacului de acumulare de la Bicaz, au plecat iarăși spre Suceava.

* Nota autoarei: După 16 ani, în decembrie 1989, familia prezidențială era în vizita la Teheran, când s-au întâmplat evenimentele de la Timișoara care au dus la schimbarea regimului și la moartea cuplului Ceaușescu.

• „O ASTFEL DE VIZITĂ ERA PREGĂTITĂ DIN TIMP. NU SE ADMITEA NICIO SCĂPARE! TOATE DETALIILE ERAU FOARTE BINE PUSE LA PUNCT. CU OCAZIA ACESTOR VIZITE, NI SE RECOMANDA SĂ DEZVOLTĂM CAPACITĂȚILE DE PRODUCȚIE. ȚIN MINTE CĂ ÎNTREPRINDEREA DE ȚEVI DIN ROMAN NU FUNCȚIONA ÎN PERMANENȚĂ, DIN CAUZA LIPSEI ȚAGLEI, UN SEMIFABRICAT DE OȚEL, PE CARE-L ADUCEAM DE LA GALAȚI. TOVARĂȘUL A FOST ÎNȘTIINȚAT, CU PRILEJUL UNEI VIZITE FĂCUTE ACOLO, ȘI L-A DESEMNAT PE CONSTANTIN DĂSCĂLESCU SĂ SE OCUPE DE ACEST NEAJUNS. DIN CAUZĂ CĂ OPREAM FUNCȚIONAREA FABRICII, CONSUMUL ENERGETIC ERA FOARTE MARE. NE CONVENEA MAI MULT SĂ MERGEM CU UTILAJELE ÎN GOL DECÂT LE OPRIM.

SE FĂCEA TREABĂ, NU CA ACUM. PARCĂ SE RUPE CEVA DIN MINE CÂND TREC PE LÂNGĂ SĂVINEȘTI SAU PRIN ALTE LOCURI UNDE EXISTAU OBIECTIVE INDUSTRIALE” – GHEORGHE MUNTEANU, FOST SECRETAR PE PLATFORMA SĂVINEȘTEANĂ, SECRETAR CU PROBLEME ECONOMICE ȘI VICEPRIMAR AL MUNICIPIULUI ROMAN, PRIMAR ȘI PRIM-SECRETAR AL MUNICIPIULUI PIATRA-NEAMȚ.

* Vizita din 1975

Cel mai iubit fiu al poporului a mai făcut o „călătorie” de lucru în Neamț, în 1975, când a fost „primit cu nețărmurită bucurie, dragoste și entuziasm”. Atunci, a fost oaspetele chimiștilor de la Săvinești, al laminoriștilor de la Roman și al membrilor biroului Comitetului județean de partid.

„Pe tot parcursul vizitei, de la prima clipă a sosirii în Piatra-Neamț și până în momentul plecării din Roman, mii de locuitori ai județului nostru au ținut să-și exprime sentimentele de înaltă prețuire și profundă stimă pentru activitatea neobosită a secretarului general al partidului. Vizita s-a înscris în contextul amplei acțiuni de reevaluare a tuturor posibilităților existente, atât în industrie, cât și în agricultură, pentru realizarea de producții suplimentare necesare recuperării pierderilor provocate de inundații economiei naționale”.

Ceaușescu a fost însoțit de Manea Mănescu, membrul Comitetului Politic Executiv, primul ministru al guvernului.

„La sosirea elicopterului, pe stadionul municipiului Piatra-Neamț, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat de Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului Județean Neamț al PCR, de mii de localnici, care au ovaționat minute în șir. Gazdele au raportat cu mândrie că industria județului și-a depășit sarcinile de plan revenite pe primul semestru al anului, realizându-se o producție suplimentară de peste 165 de milioane de lei”.

Ceaușescu a propus ca județul Neamț să obțină, în viitorul cincinal, o producție care să depășească 24 de miliarde de lei.

La Săvinești, în cadrul vizitei la Fabrica de melana și atelierul de mecanică fină, a analizat problemele legate de organizarea mai bună a fluxurilor tehnologice și încărcarea corepunzătoare a mașinilor, solicitând îmbunătățirea calității producției. În fața machetei Combinatului, a recomandat ca noile dezvoltări să fie cuprinse în actualul perimetru al unității, indicând o serie de spații existente pe această platformă, care ofereau condiții propice pentru construirea viitoarelor obiective.

La Melana IV, tovarășul a apreciat că respectiva instalație, intrată în funcțiune în 1974, a fost construită cu un volum de investiții mult mai redus față de capacitățile similare realizate pe platforma săvineșteană. Tocmai atunci se afla acolo, la perfecționare, un grup de coreeni.

„Străbătând secțiile unității, tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat cu deosebită căldură și stimă de numeroși muncitori și tehnicieni coreeni, aflați aici la specializare, care îi oferă flori, exprimându-i sentimentele de gratitudine pentru ocazia ce o au de a se perfecționa în România”.

De la Melana IV, Ceaușescu s-a deplasat la atelierul de mecanică fină, datorită căruia, în acei ani, s-au economisit importante rezerve valutare.

Interesându-se de realizările altor unități, în special de I.M. Ceahlău din Piatra-Neamț, el a dat indicații ca acolo să fie diversificată fabricația. „În aplauzele miilor de chimiști”, secretarul general al partidului a plecat, apoi, la bordul elicopterului, la Roman, unde a vizitat Întreprinderea de Țevi. Aceasta cunoscuse, în ultimii ani, un puternic proces de extindere și modernizare, fiind o unitate de prim rang a industriei siderurgice românești.

”În cadrul dialogului pe care îl poartă secretarul general al partidului cu ministrul Industriei Metalurgice, Neculai Agachi, cu reprezentanții centralei de resort și specialiștii întreprinderii, atât în fața machetei acestei unități, cât și pe parcursul vizitării laminorului și trăgătoriei la rece, au fost abordate probleme privind sporirea eficienței economice și modernizarea producției în acest important sector de activitate”.

Unitatea din Roman era cea de-a patra uzină din cadrul Centralei industriale de prelucrări metalurgice pe care Ceaușescu o vizitase în acel an, după cele din capitală, Aiud și Iași. A sfătuit specialiști să persevereze în asimilarea unor produse de mai mare complexitate, cum ar fi țevile de peste 60 de țoli și burlanele de foraj pentru adâncimi până la 10.000 de metri, necesare explorărilor marine.

Ultima întrevedere a avut-o cu membrii biroului Comitetului județean de partid Neamț, pe care i-a cam tras de urechi pentru slabele rezultate înregistrate în sectorul zootehnic: „În cincinalul 1976-1980 se va materializa, la nivelul județului, un volum mult mai mare de investiții decât în cincinalul precedent. Capitolul agricultură, mai exact sectorul zootehnic, nu este dezvoltat la nivelul posibilităților de care dispune această zonă a țării. Aveți pășuni multe, dispuneți de tot ce este necesar pentru a obține rezultate mai bune. În noile condiții, oamenii câștigă mai mult, se hrănesc mai bine, cumpără mai mult, trebuie asigurată aprovizionarea lor”.

În ultima parte a discuției, Ceaușescu a trasat organelor locale, ca sarcini, să întocmească în cel mai scurt timp schițele de sistematizare a orașelor din județ, inclusiv a celor care au beneficiat mai puțin de prezența unor noi unități industriale.

• „O VIZITĂ DE ATUNCI NU CRED CĂ SE DEOSEBEA FOARTE MULT – SIGUR, PĂSTRÂND PROPORȚIILE – DE UNA DE ACUM. APĂREAU CELEBRELE ÎNTREBĂRI: CÂȚI VIN, CU CE VIN, UNDE VOR SĂ MEARGĂ?

PRIMIREA ERA FĂCUTĂ DE PRIM-SECRETARII DE PARTID, DE DIRECTORII ÎNTREPRINDERILOR RESPECTIVE, IAR DE SIGURANȚA TRASEULUI RĂSPUNDEAU SECURITATEA ȘI MILIȚIA. AUZISEM CĂ, LA DUMBRAVA ROȘIE, CEAUȘESCU A AVUT ÎN INTENȚIE SĂ CONSTRUIASCĂ O CENTRALĂ NUCLEARĂ, ÎNSĂ CONDIȚIILE PENTRU REALIZAREA EI NU ERAU PRIELNICE.

EU AM PRINS LA SUCEAVA MAI MULTE VIZITE, PRINTRE CARE ȘI CEA ÎN CARE FAMILIA CEAUȘESCU A FOST ÎNSOȚITĂ DE MAIESTĂȚILE LOR IMPERIALE, ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ȘI ÎMPĂRĂTEASA FARAH. ATUNCI AU VENIT ȘI ÎN NEAMȚ. ÎN CARTEA MEA «SUB JUDECATA TIMPULUI», REDAU MAI MULTE SECVENȚE ÎN CARE M-AM ÎNTÂLNIT CU SECRETARUL GENERAL, DAR ȘI CU MANEA MĂNESCU, EMIL BOBU, CONSTANTIN DĂSCĂLESCU ȘI CEILALȚI OAMENI CU FUNCȚII DE RĂSPUNDERE. PREZINT CHIAR ȘI ULTIMA DARE DE SEAMĂ ASUPRA ACTIVITĂȚII COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID NEAMȚ PENTRU PERIOADA 1984-1989, PE CARE AM CITIT-O ÎN PLENUL CONFERINȚEI CARE A AVUT LOC CU DOUĂ LUNI ÎNAINTE DE REVOLUȚIE.

ÎN NEAMȚ, DIN 1987, AM ORGANIZAT ACTIVITATEA INTERNĂ A EFECTIVELOR DE MEMBRI DE PARTID, RĂSPUNDEAM DE POLITICA DE CADRE – NUMIRI, AVANSĂRI, «ROTIRI» -, DE ORGANIZAȚIILE DE SINDICAT, SPORT, UTC, FEMEI ȘI ÎL ÎNLOCUIAM LA COMANDĂ PE PRIMUL SECRETAR” – MIHAI HANGANU, FOST PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI JUDEȚEAN UTC SUCEAVA, SECRETAR CU PROBLEME ORGANIZATORICE LA MUNICIPIUL DE PARTID SUCEAVA, PRIM-VICEPREȘEDINTE AL CONSILIULUI MUNICIPAL SUCEAVA, SECRETAR CU PROBLEME ORGANIZATORICE AL JUDEȚULUI NEAMȚ.

Violeta MOȘU

surse: ziarul Steagul Roșu (11 septembrie 1966); ziarul Ceahlăul (28 mai 1970; 5 iunie 1973; 20 iulie 1975; 27 septembrie 1980)

sursa foto: comunismulinromania.ro; fototeca online a comunismului românesc.