Zilei de luni, 22 octombrie 1928, i-a fost hărăzită sărbătorirea unui mare eveniment în viața școlară a orașului Piatra-Neamț: inaugurarea noului sediu al Liceului de fete, actualmente Colegiul Național „Calistrat Hogaș”.
Iată cum era consemnat evenimentul care a deschis porțile noii clădiri a Liceului de fete, unitate de care răspundea atunci, ca director, Eugenia P. Popovici: «Învățământul secundar a înscris o nouă izbândă în calea înflorită a propășirii lui, iar populația acestui oraș, ca și a județului nostru, a dobândit încă un motiv de bucurie pentru înlesnirile culturale puse la dispoziție, cu atâta trudă și spirit de sacrificiu, de către conducătorii ei sufletești.
Deși s-a inaugurat numai o aripă a acestui local, totuși cele cinci săli de clasă, încăpătoare, luminoase, prevăzute cu tot confortul și mobilierul modern, cu parchet pe jos, cu sobe de teracotă, cu pupitre solide, cu instalație de lumină electrică, oferă toate posibilitățile pentru un învățământ plăcut, rodnic și sănătos».
Festivitatea de inaugurare, începută la ora 11, s-a desfășurat într-una din sălile noului edificiu, în prezența «tuturor invitaților: preoți, profesori, profesoare, ofițeri, doctori, avocați, autorități administrative și polițienești. La ora 11 sosind domnul inspector-școlar Gh. Gavrilescu și domnul prefect L. Pșepelinschi, se începe serviciul religios al sfințirei apei de către trei preoți și diaconi în frunte cu Părintele Protoiereu Gh. Popovici. Ca un ecou al acestui serviciu religios, muzica militară de sub comanda domnului locotenent Mareș intonează la sfârșit duioasa și vibranta Rugăciune».
Primul cuvânt l-a rostit directoarea Eugenia P. Popovici. „Solemn și hotărât”, ea a prezentat importanța acelei zile în istoria Liceului de fete, care fusese înființat în anul școlar 1923/1924, și a vorbit «despre cultura și educația solidă care se realizează în cadrul liceului și de care au dat dovadă primele absolvente de anul acesta, reușite la bacalaureat în proporție de 74%, cu o purtare exemplară tot timpul anului».
Desigur, nu puteau lipsi curtoazia oficială și nici mulțumirile pentru oficialități. Eugenia Popovici a mulțumit Ministerului Instrucțiunii, prefectului, parlamentarilor, Comitetului Școlar, precum și «domnului dr. Comaniță, care, ca prefect în guvernarea trecută, a cedat 4.000 m de teren cu 50 lei m pentru clădirea acestui nou local».
Și atunci, la fel ca astăzi, curtoazia era reciprocă. Inspectorul școlar Gh. Gavrilescu a evidențiat meritele profesoarei Eugenia Popovici și ale Comitetului Școlar pentru ridicarea noului sediu, «importanța zilei acesteia în istoricul învățământului, menirea acestei școli în educația fetelor și stăruința către autorități, către domnul prefect, de care afirmă că și-a făcut în parte datoria și către comitet, ca să lucreze mai departe cu aceeași râvnă pentru întregirea proiectului noului local de școală».
Prefectul L. Pșepelinschi a urat spor la muncă profesoarelor și elevelor, mulți ani M.S. Regelui, Înaltei Regențe și ministrului Instrucțiunii, dr. Angelescu. «Muzica intonează iarăși imnul regal, ascultat cu pietate de întreaga asistență. Se servește apoi invitaților o gustare bogată, muzica militară distrând asistența cu diferite arii ocazionale.» (pr. Gh. Verșescu, Avântul, 29 octombrie 1928)
Eugenia Popovici a condus Liceul de fete până în anul 1944, când a ieșit la pensie. A decedat, în 1965, în Olanda.
Violeta MOȘU
