Teatrul Tineretului a celebrat astăzi, 26 septembrie, cele 30 de ediții ale Festivalului de Teatru de la Piatra-Neamț prin desfășurarea unui colocviu moderat de criticul de teatru Marina Constantinescu, gazda emisiunii „Nocturne” de la TVR 1 și director artistic și selecționer al Festivalului Național de Teatru. Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru tineret și copii a debutat în 1969 (ediția I: 24 iunie -1 iulie) ca un fenomen important cu o puternică personalitate artistică.
„Un festival este un mecanism complicat. Este un mecanism care are nevoie de susținere, are nevoie de un creier care să-l structureze, să-i dea esență, consistență, are nevoie de o echipă care să ducă această construcție, s-o realizeze, s-o pună în practică, dar are nevoie și de bani. Bugetul face ca visul să devină realitate”, a spus Marina Constantinescu.
Lângă Marina Constantinescu s-au aflat foștii directori Gheorghe Bunghez (1981-1986) și Nicolae Scarlat (1991-1996), prof. univ. Marian Popescu și Gianina Cărbunariu, actualul director al Teatrului Tineretului.
„Festivalul a fost și a rămas un lucru mai mult decât serios. Să nu uităm că a fost primul festival teatral din România, organizat în provincie. A fost primul festival dedicat tineretului și copiilor, fără a limita lucrurile. Spectacolul de teatru pentru tineret este în primul rând teatru în general și în al doilea rând teatru special. Spectacolul de teatru pentru copii este în primul rând teatru special și în al doilea rând teatru general. Cred că e bine să nu uităm că au fost niște ediții extraordinare, la care pe această scenă au jucat toate teatrele naționale ale țării, toate teatrele importante, mari”, a declarat Gheorghe Bunghez.
Nicolae Scarlat, director al Teatrului Tineretului între anii 1991 și 1996, a precizat că, după revoluție, reluarea festivalului a fost pregătită timp de un an pentru că nu se putea altfel.
„Era după evenimentele din 1989, când lumea era bulversată în toată țara și publicul nu mai venea la teatru. Teatru era în stradă. Trebuia să născocim ceva, ca acest festival, la care țineam foarte mult, să continue să existe. Mulți dintre actori plecaseră la București și echipa era mică. Am încercat să găsim ceva care să ne ofere o perspectivă și această perspectivă a însemnat revigorarea acelui festivalului conferindu-i o dimensiunea internațională. Nu a fost simplu. Nu a fost ușor. A fost o provocare imensă. Totul s-a petrecut în condițiile în care o convorbire telefonică internațională era stabilită prin intermediul unei operatore. De internet nici nu era vorba, iar faxul era o noutate. Din fericire, i-am avut alături de mine pe cei care aveau deja experiența festivalului”.
„Împreună am încercat să continuăm festivalul punând accent pe latura lui conceptuală, dar în același timp «săpând» și în alte părți. Un festival este viu atâta timp cât orașul este viu”, a afirmat și Marian Popescu, angajat la Teatrul Tineretului pe timpul directoratului lui Corneliu-Dan Borcia.
„Pentru mine, publicul a fost întotdeauna coautor la actul artistic. Din fericire, n-am picat aici pe gol, generații și generații dinaintea mea au construit acest public. Ce-mi doresc este să păstrez publicul pe care l-am moștenit și să aduc „publicuri” noi în Teatrul Tineretului”, a menționat Gianina Cărbunariu.
Marele absent al Festivalului este criticul de artă și film Ştefan Oprea, una dintre personalităţile de marcă ale culturii ieşene. Ştefan Oprea s-a stins din viaţă luna trecută, la vârsta de 86 de ani. De la ediția întâi, din 1969, n-a lipsit de aici decât o dată sau de două ori, și numai motivat…
Violeta MOȘU
