Evocări: Călătoria scriitorului Liviu Rebreanu pe meleagurile nemțene

Liviu Rebreanu l-a însoţit pe regizorul Martin Berger, în 1930, în locurile în care s-au filmat „exterioarele” din prima ecranizare a romanului său, „Ciuleandra”. Roman și Strunga sunt localităţile în care a fost realizată o parte din acest prim film sonor în limba română, film care l-a dezamăgit profund pe romancier. (Violeta MOȘU)

„Într-o vreme când producţia noastră de filme era la începuturile ei, o societate româno-germană realiza – în anul 1930 – filmul «Ciuleandra», după un scenariu ce avea la bază romanul cu același titlu al lui Liviu Rebreanu. «Realizarea filmului a început în primele zile ale lunii mai» mărturisește prozatorul într-o declaraţie făcută criticului Ioan Masoff. «Exterioarele au fost luate parte la București, parte la Strunga, Constanţa, Mamaia, Mangalia și în alte părţi… ».

Premiera a avut loc în 29 octombrie 1930, dar Rebreanu avea să fie decepţionat de realizare, cum notează cu amărăciune în Jurnal (vol. I, Ed. Minerva, 1984): «Nu e la ce m-am așteptat, nici măcar ca fotografie. Scenariul complet idiot, nicio scenă dezvoltată ca lumea. Regizorul absent, peisajele de câlţi… ».

Aceste «peisaje de câlţi» care îl nemulţumiseră pe Rebreanu au la bază locuri îndrăgite de el, în timpul primului război mondial, când se refugiase în Moldova, la Iași. De acolo, venea adesea în fostul judeţ Roman, la Strunga, la renumitul Cazino, și la Roman. De altfel, Rebreanu s-a ascuns o vreme în satul Porcești, astăzi Moldoveni, după cum confirmă și amintirile unor locuitori.

Când, în mai 1930, se alegeau exterioarele filmului «Ciuleandra», Rebreanu – primul scriitor român posesor al unui automobil – străbate distanţa dintre București și Strunga, parcurgând dus-întors 788 de km. De domnul înalt, voinic, care sorbea din privire pădurile și pajiștile din preajma cazinoului, de mașina lui, raritate pe atunci, ca și de scenele filmării, când au fost solicitaţi să figureze în costume naţionale, își amintesc și astăzi bătrânii satului Strunga. Liviu Rebreanu notează de altfel, în Jurnalul său: «Sâmbătă, 3 mai 1930, București. Seara am avut consfătuire cu Berger în privinţa filmului Ciuleandra. Luni plecăm la Bacău, Roman, Strunga». Iar miercuri, 7 mai 1930,  el scrie: «Azi noapte am sosit din călătoria făcută cu mașina la Bacău, Roman și Strunga, pentru a alege locurile în care să se petreacă filmul cu Ciuleandra».

După 55 de ani, Sergiu Nicolaescu a reușit să realizeze, după același roman, un film cu mult mai apropiat de exigenţele lui Rebreanu, prezentat în același an la Festivalul de la Cannes”. (Ecaterina și Cedric Măgirescu, Ceahlăul, sâmbătă, 5 octombrie 1985)

ub