50 de ani de la reconstituirea județului Neamț

La începutul anului, ar fi trebuit să celebrăm semicentenarul județului Neamț, județ care s-a recompus după ultima reformă administrativă majoră realizată pe 17 februarie 1968, atunci când autoritățile comuniste au revenit la împărțirea pe județe. Neamțul, la fel ca și celelalte unități administrativ-teritoriale, s-a înscris „în contextul ansamblului de măsuri adoptate de Congresul al IX-lea al partidului, pentru un nou avânt în opera de desăvârșire a construcției socialiste, pentru ridicarea României pe noi culmi ale progresului și civilizației”, se arăta în telegrama transmisă lui Nicolae Ceaușescu de Adunarea activului de partid al județului Neamț și a Consiliului Popular Județean Provizoriu. În 1968, județul Neamț avea 470.000 de locuitori și era format din patru orașe (dintre care două erau municipii) și 91 de comune, care înglobau 445 de sate. Numai la Piatra-Neamț figurau, atunci, 32.000 de salariați, iar 11.829 de elevi, instruiți de 442 de profesori și învățători, studiau în 25 de școli generale și două licee.

Boboș, 10 ani prim-secretar la Neamț

Dar să vi-i reamintim pe cei dintâi membri ai Biroului Comitetului Județean Provizoriu Neamț al PCR. Cel mai important: prim-secretarul Ștefan Boboș, venit de la Bacău. În cuvântarea sa inaugurală, consemnată de ziarul Ceahlăul, reapărut tot din 1968 (a mai fost editat sub această titulatură și între anii 1942-1944), Ștefan Boboș spunea că, „în domeniul investițiilor, unităților economice din județul Neamț le sunt puse la dispoziție fonduri de peste 485 de milioane de lei, din care 235 milioane de lei pentru activitatea de construcții montaj”.

Boboș a stat în această funcție până în 1978, când a fost trimis ambasador extraordinar și plenipotențiar al RSR în Bulgaria. Potrivit Arhivelor Naționale, pe 5 ianuarie 1979 a fost chemat în țară și înlocuit cu Petre Duminică, fiind exclus din partid, pentru că s-a făcut vinovat de construirea unei case la Piatra Neamț, prin care s-au adus prejudicii avutului obștesc.

La județ, din 1978, i-a urmat în funcție Petru Enache, originar din comuna nemțeană Bozieni, decedat în 1987 în condiții suspecte. Ziaristul Eugen Verman, fost gazetar la Steagul Roșu, relata, în Observatorul de Bacău: „Ștefan Boboș își cumpărase o casă, se pare o vilă, în Piatra-Neamț, deși locuia într-un apartament destul de bun. Pe timpul acela, în cazul activiștilor de partid, al demnitarilor, al funcționarilor publici, a avea două case era o ilegalitatea strigătoare la cer. Cazul a fost discutat în tot partidul comunist. Nu mai zic de presa, care parcă abia a așteptat să pună mâna pe un astfel de subiect”.

Mai adăugăm o declarație care-i aparține pietreanului Emil Olaru, fost procuror-șef. În Evenimentul Zilei, în 2008, acesta afirma: „Pe atunci, secretar cu probleme organizatorice al Comitetului Central era Emil Bobu. Fratele lui, Ioan Bobu, era șeful Inspectoratului Ministerului de Interne în Neamț. Adică era șeful Miliției și al Securității Neamț. Și Ioan Bobu nu se înțelegea cu Ștefan Boboș, primul secretar. Din cauza acestui conflict, Boboș a fost înlăturat din funcție și trimis ambasador la Sofia”.

„Un om excepțional”

Dumitru Ciocîrlan, șoferul lui Boboș și al tuturor prim-secretarilor care i-au succedat acestuia, decedat de curând, declara în 2015: „Boboș a fost un om excepțional. Nu era comună ori sat în care să nu meargă și să pună treburile în ordine. Nu tolera incompetența. Era capabil, sociabil, corect, îi plăcea foarte mult ceea ce făcea. Veneau oamenii cu scrisori și eu le puneam în torpedo. Le citea în mașină. Mergeam 2-3 km și-mi spunea să ne întoarcem, că mai are ceva de rezolvat. Îi convoca iarăși pe toți și lua măsuri în consecință. Cu trei mașini ne deplasam pe teren: cu un Mercedes la București, cu o Volgă prin oraș și cu un GAZ pentru drumuri «rele», prin comune și sate. Volga am cumpărat-o eu, după ce a făcut 80.000 de km. Mașinile se schimbau la 80.000-100.000 kmNicio problemă în trafic nu am avut. Eram ca la armată. La orice oră din zi sau din noapte, trebuia să fiu disponibil. Am mai lucrat apoi și pe la salvare vreo 4 ani”.

Alături de Boboș, din conducerea județului mai făceau parte Vasile Dascălu, Constantin Potângă, Ioan Angelescu, Nicolae Acrâșmăriței, Mihai Andrieș, Vasile Belizna, Ioan Diaconu, Dorin Georgescu, Vasile Gherasim, Gheorghe Gh. Ibănescu, Ioan Jiva și Ioan Lascăr. Ca membri supleanți, au fost aleși Gheorghe Grigore, Neculai Olariu, Constantin Popa, Pavel Pântea și Ioana Zămoșteanu. Secretariatul era asigurat de Ștefan Boboș – prim-secretar, Vasile Dascălu – secretar, Constantin Potângă – secretar și Ioan Angelescu – secretar. Funcția de președinte al Comisiei de Revizie i-a revenit lui Constantin Cucoș, iar Mihai Andrieș a devenit președintele Colegiului de Partid.

Alte foruri de conducere

La adunarea de constituire a Comitetului Municipal provizoriu Piatra-Neamț al PCR și a Consiliului Popular Provizoriu al municipiului Piatra-Neamț, s-a decis ca secretariatul comitetului municipal să aibă următoarea componență: Vasile Gherasim – prim-secretar; Gică Dumitru – secretar; Constantin Mitrofan – secretar; Costică Visu – secretar. Ca președinte al Comitetului executiv al Consiliului municipal provizoriu, a fost ales Vasile Gherasim, iar Nicolae Batin a primit sarcina de a fi vicepreședinte, în vreme ce Virginia Agafiței a fost numită secretar.În Comitetul Executiv al Consiliului Popular Județean provizoriu figurau: președinte – Ștefan Boboș; prim-vicepreședinte – Gheorghe Gh. Ibănescu; vicepreședinți – Dumitru Bârlădeanu, Petru Mitroi și Aurel Mușat; membrii – Nicolae Batin, Ioan Bobu, Gheorghe Bunghez, Constantin Coneac, Ioan Crăciun, Constantin Cucoș, Vasile Dașu, Nicu Focșăneanu, Vasile Grigoriu, Gheorghe N. Ibănescu, Ioan Ioniță, Dumitru Mironescu, Ioan Socobeanu, Gheorghe Timofte.

Tot atunci s-au desemnat și membrii Consiliul Județean provizoriu al UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România): Ioan Jiva, Ioan Ioniță, Anghel Moisă, Ioan Curcă, Dumitru Puiu, Vasile Merlușcă, Ion Negrea, Constantin Dascălu, Teodor Drăghescu, Ion Mihai și Nicolae Dumitrache. Ca președinte, a fost ales Ion Jiva, iar ca secretar, Ioan Ioniță. Pentru funcția de președinte al Comisiei de cenzori, s-a optat pentru Nicolae Buleu.

Iată și componența Comitetului județean provizoriu Neamț al UTC: Gheorghe Grigore – prim-secretar; Ion Socobeanu – secretar; Rodica Maistru, Ion Balcâza, Dumitru Chelaru, Ion Cărăușu, Teodor Pop, Mircea Popa, Teodor Lăzescu, Gligor Aldea, Mihai Andrieș, Elena Grigoraș, Mihai Gavriluț, Valentina Lămătic, Alexandrina Vasilache.

Primii șefi ai celor mai importante instituții județene

Gheorghe Bunghez (dreapta)
Gheorghe Bunghez (dreapta)

La Comitetul Județean pentru Cultură și Arte, conducerea a fost încredințată profesorului Gheorghe Bunghez, venit, la fel ca Ștefan Boboș, de la Bacău. Principalii săi colaboratori erau Constantin Blagovici, Ioan Coman, Ioan Curcă, Iulius Dorohonceanu, Iulia Hălăucescu, Ioan Nani, Constantin Năsoi, Mircea Popa și Paul Vasiliu. Gheorghe Bunghez ne-a relatat că „noua formațiune administrativ-teritorială a inclus cea mai mare parte din fostele raioane Piatra-Neamț și Târgu-Neamț, cărora li s-a atașat, fără nicio legătură cu tradiția istorică, cea mai mare parte din fostul raion (Județ) Roman. Multe alte localități, mai ales rurale, din ambele județe istorice (Roman și Neamț), au fost încorporate actualelor județe Bacău, Suceava, Iași sau Vaslui. Dar, în pofida nefireștilor și durelor limitări administrativ-birocratice și istorico-politico-ideologice, născute din primatul conducerii de către partid a tuturor domeniilor vieții economico-sociale și din cunoscutul «centralism democratic», constituirea noului județ Neamț a adus importante schimbări și progrese economico-sociale și educațional-culturale. Ni se pare însă firesc să facem o precizare asupra unor fapte, cumva «locale», fără de care, la Neamț, momentul ’68 nu ar putea fi complet și corect înțeles. Ne referim, cu prioritate, la valoarea (competența și probitatea) marii majorități a echipei ce a fost alcătuită pentru ca, prin membrii ei, să determine formarea colectivelor de specialiști, necesari atunci pentru organizarea și conducerea fiecărui domeniu al vieții politice, economice și social-culturale. Iar în acest demers, deloc ușor și de maximă responsabilitate, dincolo de constrângerile și de limitările politico-ideologice, rolul esențial a revenit fostului președinte al Sfatului Popular Regional Bacău, devenit, la reorganizare, atât prim-secretar P.C.R., cât și al Consiliului Popular Județean Neamț – Ștefan Boboș. Acesta, împreună cu principalii săi colaboratori (de la Bacău, Piatra-Neamț, Roman, Târgu-Neamț și Bicaz), a demonstrat deosebita capacitate de a asigura nu numai cadrul politico-social și organizatoric necesar, ci, mult mai important: climatul lucrativ de excepție, deschis, destins și propice inițiativelor, fără îngrădiri și chiar cu o anume înțelegere (astăzi i-am spune mai «liberală»). Iar rezultatele au fost evidente, ceea ce a făcut ca, între anii 1968-1973, județul Neamț să se situeze între județele țării cu cele mai bune rezultate, în toate domeniile vieții economice și social-culturale. Iar toate acestea s-au reflectat atunci nu numai în nivelul de trai, relativ decent, al marii majorități a locuitorilor județului, ci și în marile împliniri sociale și culturale, recunoscute ca atare și azi. Despre toate acestea, despre oamenii și faptele lor de atunci, trebuie vorbit și scris acum, la peste 25 de ani de la, totuși, beneficul ’89, fără patimă, dar nici cu părtinire. Simțul dreptății trebuie să triumfe, cu atât mai mult cu cât cinstim Centenarul Marii Uniri”.

 „Trebuia să ne organizăm în câteva zile”

Primul președinte al Casei de Pensii Neamț a fost Lucian Roșu. Din conducerea instituției mai făceau parte Ioan Blendea, vicepreședinte, și Maria Vacaru, contabil șef.

La conducerea Inspectoratului Școlar Județean, au fost instalați profesorul de limba și literatura română Ioan Crăciun, în calitate de inspector general județean, și inspectori școlari șefi adjuncți Haralambie Modan, Paul Vasiliu, Vasile Iacob pentru Piatra Neamț și Lucian Teodorescu pentru Roman. Ajuns tot de la Bacău, Ioan Crăciun (membru în Consiliul de conducere al Societății de Științe Filologice) a fost numit, prin ordinul semnat de academicianul Ștefan Bălan, pe atunci Ministrul Învățământului, și a stat în această funcție până în 1978, când a trecut la catedră, la Liceul „Petru Rareș”.

A trebuit să ne organizăm în 8 zile și să plătim salariile celor 11.000 de educatoare, învățători și profesori. Se impuneau măsuri energice, inițiativă, muncă, pricepere. Am avut un sediu provizoriu, la Școala nr. 3. Județele Neamț și Vaslui erau fruntașe la natalitate, așa că s-au înființat, ulterior, 15 licee în Neamț. Mai peste tot s-au construit clădiri pentru școli, licee, grădinițe, case de copii, dotate cu mobilier și materiale didactice. Am pus bazele cursurilor de vară ale profesorilor de limba română, unde făceau expuneri profesori universitari renumiți – Iorgu Iordan, Șerban Cioculescu, Alexandru Piru, Constantin Ciopraga”.

De destinele Direcției Sanitare Județeane, a fost desemnat să se ocupe doctorul Constantin Coneac, în calitate de director, și medicii inspectori Constantin Caranfil, Nicolae Pavlidis și Elena Bălan.

„Renovarea a costat cât o școală cu 8 săli de clase”

La Consiliul Județean Neamț al Organizației Pionierilor, a primit funcția de președinte profesorul Neculai Vasiliu. Vasile Vrânceanu și Rodica Maistru au fost aleși vicepreședinți, iar printre membri s-au numărat Eugen Ghiurea, Vasile Corduneanu, Aurel Țuglea, Dumitru Andone, Radu Toma, Paraschiva Păduraru, Ernest Gavrilovici, Maria Cecmac, Constanța Samachișă și Gheorghe Grigorescu. Dascăl de geografie, Neculai Vasiliu a declarat: „Între 1966 și 1968, am fost președintele Consiliului Raional al Pionierilor Piatra Neamț, iar din 1968 și până în 1978, am ocupat aceeași funcție la Consiliul Județean Neamț al Pionierilor. Principalul obiectiv, în primă fază, a fost să consolidăm casele de pionieri. Inițial, erau două, la Piatra-Neamț și Roman, după care am mai deschis încă trei, la Târgu Neamț, Bicaz și Săbăoani. În 1972, Casa Lalu a intrat în reparații generale, care au constat în înlocuirea acoperișului, schimbarea sistemului de încălzire și înnoirea sistemului de electricitate. Totul a costat atunci cam cât costa construcția unei școli cu 8 săli de clasă, adică 240.000 de lei. Anual, în acea perioadă, din județul Neamț erau trimiși gratuit în tabere 20.000 de elevi. Cercul de Teatru, condus de actorul Corneliu-Dan Borcia, a câștigat, la Ohrid, un important Festival Pentru copii și Tineret, cu piesa «Al 7-lea continent», scrisă de Eduard Covali. Ne-am remarcat și la tenis de câmp cu doi sportivi ai profesorului Gheorghe Maftei, Romeo Stoica și Carmen Nacu”.

Inginerul Valeriu Dâm a fost onorat cu funcția de director al Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații, fiind secondat de Ioan Popârda.

La Consiliul Județean pentru Educație Fizică și Sport au fost aleși ca președinte Costică Rusu, vicepreședinte Radu Toma, iar membri Nicolae Arhire, Constantin Săvinescu, Chiril Cricopol, Ion Balcâza, Constantin Dascălu, Eugen Ghiurea și Vitalie Dumitriu.

Alți directori desemnați atunci: Radu Constantin la Direcția Județeană a CEC; Constantin Dănăilă la Sucursala Județeană a Băncii Naționale; Vasile Grigoriu la Sucursala Județeană a Băncii de Investiții; Nicolae Popescu la Banca Agricolă; Teodor Bălan la Procuratura Județeană; Eugen Oprea la Tribunalul Județean; Nicolae Volcinschi la Direcția pentru Problemele de Muncă și Ocrotiri Sociale; Mihai Lazăr la Direcția de Industrie Locală; Dumitru Mironescu la Direcția Comercială.

Membrii Biroului Executiv al Uniunii Județene a CAP (cooperativele agricole de producție):

Dorin Georgescu, președinte; George Bălan, vicepreședinte; Gheorghe Serghie, vicepreședinte; Cezar Teofănescu, Mircea Herghelegiu, Nicolae Cojocaru, Dumitru Dorin, Lucian Roșu, Gh. N. Ibănescu, Dumitru Cobuz, Gheorghe Maftei, membri; Constantin Năsoi, Nicolae Bostan, membri supleanți.

Membrii Comisiei de Revizie:

Constantin Rotaru, președinte; Mihai Croitoru, vicepreședinte; Maria Bogdan, Constantin Corduneanu, Elena Dan, membri.

Comitetul Județean Neamț al Femeilor:

Ioana Zămoșteanu, președinte; Claudia Boboc, Ecaterina Bordeianu și Magdalena Popovici, vicepreședinți; Valerica Istrate, secretar.

Comitetul UJCOOP:

Președinte: Gheorghe Bâgu; vicepreședinți: Vasile Pal și Petru Surugiu.

Violeta MOȘU