Gloria sportivă este trecătoare, însă poți rămâne în conștiința spectatorilor toată viața, dacă ai reușit să le aduci o clipă de bucurie. Anii au trecut, vremea retragerii din sport a sosit repede și totul a devenit istorie. O frumoasă istorie.
Ana Gheorghe a fost inima echipei pietrene de volei, fie că s-a numit Țesătura ori Ceahlăul. Și-a dedicat 18 ani acestui joc sportiv.
„Și-a început activitatea sportivă practicând atletismul sub îndrumarea profesorului emerit Vladimir Lașcu. În 1959, pe când era elevă la Școala de Meserii, Ciobanu a făcut cunoștiință cu profesoara Maria Săvinescu. Urmează pregătirile pentru volei și… campionatele. Echipa din care face parte câștigă trei titluri republicane (școlare și de junioare). Apoi lucrează la Fabrica 8 Martie și, sub culorile AS Țesătura, participă la Campionatul Național, în Divizia A. Echipa nu reușește însă să se mențină în prima categorie. Unele jucătoare părăsesc echipa. Ana rămâne și alături de unele foarte tinere, încă eleve la liceu, readuce echipa în divizia A. E un mare merit”. (B. Emilian, Ceahlăul, miercuri, 22 mai 1968).
Ana Gheorghe a spus adio voleiului de performanță în decembrie 1977, la 32 de ani, după 200 de partide disputate. Cu câteva luni înainte de retragere, s-a ocupat și de pregătirea echipei pietrene.
„Ca antrenoare am dorit să readuc echipa mea în divizia A. Nu am reușit din cauza organizării defectuoase și a lipsei de interes. Sper să am mai multe șanse de izbândă la locul meu de muncă – IT 8 Martie – unde, vrem să înființăm o echipa de volei redutabilă. Am fost emoționată până la lacrimi de sărbătoarea ce mi s-a făcut cu prilejul abandonării performanței. Fiica mea, Anca, este acum elevă a aceleași profesoare – Maria Săvinescu – care m-a îndrumat la începutul carierei mele și împreună cu care am trăit cele mai frumoase clipe din viața mea”. (Ceahlăul, sâmbătă, 3 decembrie 1977)
Violeta MOȘU
