„Biblioteca Văii Muntelui”, proiect derulat în 2017, s-a bucurat de un real succes. Amănunte am primit de la Virgil Cojocaru, bibliotecar metodist în cadrul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț, managerul proiectului și de la ceilalți bibliotecari implicați.
– Cum a prins contur acest proiect?
Virgil Cojocaru: – „Biblioteca Văii Muntelui” este un proiect pe care l-am iniţiat cu sprijinul Consiliului Județean Neamț. A fost derulat în anul 2017, pe o perioadă de 6 luni, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”Neamț. S-a adresat bibliotecilor publice de pe Valea Muntelui, dar şi tuturor doritorilor de valorificare a patrimoniului cultural local, între ei foarte mulţi profesori şi elevi. Iniţiatorii şi-au dorit ca bibliotecarii publici din această zonă, montană şi rurală să se implice cât mai activ în viaţa comunităţii şi, totodată, să fie sprijiniţi de autorităţile locale în activităţile lor, iar un domeniu potrivit pentru aceasta este valorificarea patrimoniului cultural local. Regiunea numită generic ”Valea Muntelui”cuprinde localități din zona de munte a județului Neamț, comune rurale și un oraș mic, Bicazul, regiune ce deține un patrimoniu cultural deosebit eclesiastic, monumente de artă și etnografie, o bogăție de istorie, tradiție și legendă. Deși cu așa încărcătură – tezaur, cultural-istorică, cu o valoare turistică ridicată – zona, ca de altfel întreg județul, se situează, din punct de vedere turistic, în partea a doua inferioară a clasamentului național. În acest moment, atracțiile turistice inerte (munții, monumentele naturii, patrimoniul religios-istoric) nu oferă atractivitatea necesară atragerii unui număr însemnat de turiști. Bibliotecile comunale vor ieși din starea actuală de latență în ceea ce privește implicarea în valorificarea potențialului turistic, devenind adevărate hub-uri (puncte focale) în promovarea zonei, suplinind și lipsa centrelor de informare, dar și fiind un sprijin al comunității locale în dezvoltarea durabilă din zonă. Comunitățile locale (inclusiv minoritățile) și membri acestora vor avea șansa de a-și pune în valoare moștenirea culturală și de a-și consolida identitatea culturală.
– Cum ați reușit să atrageți membrii comunităților în dezvoltarea și reabilitarea patrimoniului cultural local?
Virgil Cojocaru: – Echipa acestui proiect (Ion Asavei – bibliotecar Bicaz, Monica Dieaconu – bibliotecar Grințieș, Virgil Cojocaru – bibliotecar metodist Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț) a constatat potențialul foarte mare al bibliotecilor și bibliotecarilor în dezvoltarea comunitară, având competențele necesare în implementarea acestui proiect de valorificare a patrimoniului cultural imaterial și care pot face eficient transferul de competențe către membrii comunității locale, asigurând astfel o continuitate a metodologiei implementate și a îmbogățirii continue a materialelor culturale culese și prelucrate. Astfel copii, tineri, femei și adulți din 13 comunități locale (aparținând inclusiv minorităților) de pe Valea Muntelui au învățat să își spună povestea, să participe la identificarea și valorificarea patrimoniului cultural local și să participe activ la dezvoltarea durabilă a propriilor comunități. Fiecare bibliotecar local, împreună cu voluntarii săi din cadrul proiectului, cei mai mulţi dintre ei elevi de gimnaziu şi liceu, au pornit să cerceteze spaţiul local, să intervieveze, să fotografieze, să caute fotografii vechi, să culeagă poveşti şi legende.
– Când se vor vedea efectele acestor idei pe care le-ați prezentat în cadrul proiectului?
Virgil Cojocaru: – La sfârşitul lunii octombrie 2017 am organizat simpozionul de finalizare a proiectului care a conținut şi o dublă lansare de carte: volumul „Ghidul Memoriei Culturale – Valea Muntelui” şi „Biblioteca Văii Muntelui – Memorie şi cultură”, autorii fiind bibliotecarii din comunele de pe Valea Muntelui, cuprinzând micro-monografii şi comunicări ştiinţifice şi de popularizare. Temele abordate au fost diverse concentrându-se asupra valorificării patrimoniului cultural local: ţesături populare (Elena Tofan – Bicaz), ştezele (Mariana Călinescu – Bicaz), şezătorile (Elena Covăsan), un festival dedicat haiducilor (Monica Dieaconu – Grinţieş), strămutările (Liliana Pântea – Hangu), Palatul Cnejilor (Cristina Răşchitor – Ceahlău), Rezervaţia Naturală Cheile Şugăului (Maria Ghenci Barb – Bicaz Chei), Dămucul – evoluţie seculară ( Maria Bucur – Dămuc), Tarcăul – un spaţiu legendar (Nicoleta Dumitru – Tarcău), Piatra Teiului şi poveştile ei (Maria Sava – Poiana Teiului), război şi prizonierat (Virginia Furtună – Farcaşa), război şi eroism (Iolanda Lupescu – Borca), poveştile Pipirigului (Nina Năstacă – Pipirig). Materialele realizate vor putea fi urmărite şi pe site-ul special creat pentru acest proiect – „Biblioteci nemţene.ro”, numele său arătându-ne că iniţiatorii îşi doresc ca proiectul să fie extins în anii următori la nivelul întregului judeţ. De asemenea, s-a creat un e-book, cuprinzând toate materialele edite, bineînţeles, la loc de cinste aflându-se filmuleţele proiectului. S-a pregătit şi o revistă în care bibliotecarii, dar nu numai, au publicat articole, promovând exemple de bună practică, sau oferind spre cunoaştere lucrurile frumoase ale locurilor în care trăiesc. Iniţiatorii şi-au dorit ca bibliotecarii publici din această zonă, montană şi rurală (excepţia fiind oraşul Bicaz, dar şi acesta cunoscând un accentuat declin demografic şi economic) să se implice cât mai activ în viaţa comunităţii şi, totodată, să fie sprijiniţi de autorităţile locale în activităţile lor. Echipa de management îşi doreşte ca acest proiect să fie continuat, vizând o extindere a sa la nivelul întregului judeţ şi speră ca sprijinul să nu vină doar de la Consiliul Judeţean Neamţ, ci şi de la autorităţile locale.
Liliana Pântea – bibliotecar Hangu
„Când organizatorii ne-au vorbit despre proiect, la întâlnirea de la Biblioteca ”Mihai Eminescu” Bicaz, gândul m-a dus la faptul că acesta poate fi pentru Biblioteca Hangu o ocazie specială de a valorifica, promova toate informațiile și fotografiile adunate de-a lungul timpului, în cadrul mai multor proiecte inițiate de bibliotecă, printre care amintesc ”E-Arhiva comunității Hangu”, ”Hangu – file de istorie”, ”Căutătorii de comori” și ”Hangu – lacrimi din adâncuri”. Inițial nu știam ce subiect voi alege, însă faptul că s-a scris atât de puțin despre strămutare și despre drama pe care au trăit-o hanganii atunci, m-a determinat să aleg acest moment, poate cel mai trist, din istoria comunei noastre.Toate proiectele amintite mai sus au fost realizate cu sprijinul elevilor Școlii Hangu. Copiilor le plac provocările și fiecare proiect în parte a fost pentru ei o provocare, pentru că au fost „căutători de comori”, descoperitori de informații importante pentru comunitatea noastră, mici reporteri. Au fost recompensați cu diplome și cărți și motivați să stea de vorbă cu bunicii, vecinii, prietenii și rudele care dețineau informații și documente referitoare la istoria și tradițiile comunei Hangu. Au descoperit astfel, lucruri noi și interesante și, pentru că au muncit, au învățat să prețuiască și să respecte istoria locurilor natale, obiceiurile și tradițiile împământenite aici. Au învățat să identifice și să promoveze obiceiuri, îndeletniciri, piese din costumul popular, meșteșuguri, frânturi din viața comunității, momente importante din istoria acestui ținut. Biblioteca se bucură, în acest moment de o arhivă electronică ce deține fotografii foarte vechi, înregistrări audio cu oameni în vârstă, filmulețe cu scenete inspirate din obiceiurile hanganilor, realizate cu versuri adunate de copii, în cadrul proiectului ”Borcanul de dulceață”, filmulețe ce poartă titlul ”Amintiri despre Gura Hangului”, aproximativ 25 de volume ce ”vorbesc” despre comuna Hangu, toate numerele revistei ”Țara Hangului”, apărute sub egida Fundației Culturale ”Gavriil Galinescu” și toate numerele revistei locale ”Ecoul Hangului”, ce se editează la bibliotecă. Unii elevi au scris legende despre lacul Bicaz, alții au scris despre ”Hangu, tărâm de poveste”, iar în cadrul Cercului de istorie și geografie ”Gheorghe Iacomi”, condus de doamna profesor Dumitrina Ungureanu, am vizitat primul monument istoric de pe raza comunei Hangu, respectiv Biserica din Chirițeni, cu hramul ”Sfântul Ierarh Nicolae”.
Maria Lupu-Marinei – bibliotecar Poiana Teiului
„Când mi s-a propus să particip la acest proiect m-am întrebat ce îţi vine în minte atunci când spui Poiana Teiului şi primul lucru la care m-am gândit a fost Piatra Teiului, un bloc de calcar cu o înălțime de 23 m, ce formează ca structură și ca vârstă continuarea spre nord a sinclinalului Masivului Ceahlău. Această stâncă singuratică este un punct important pe harta turistică a comunei noastre deoarece, prin unicitatea ei a stârnit atât interesul oamenilor de ştiintă cât şi imaginaţia localnicilor. Cu acest gând am început să caut cât mai multe informaţii pentru a îmbina într-un singur text realul şi fantasticul. Am discutat cu bunicul meu, Vasile Aborşei, care a locuit în vechiul sat de langă Piatra Teiului pentru a strânge informaţii despre realitatea din jurul acesteia, am adunat din cărţi legendele apariţiei acestei stânci singuratice culese de scriitori ca Alecu Russo sau Alexandru Vlahuţa şi am vorbit cu o localnică, Maria Chirilă, care mi-a povestit cea mai cunoscuta varianta a legendei legată ce s-a păstrat până astăzi. Tot ea a participat şi la realizarea filmuleţului. Când toate informaţiile au fost adunate, având în gând încă de la început titlu textului, acesta a început să prindă contur. În momentul finalizării textului am început să ne pregătim pentru realizarea filmului. Am hotărât să ne axăm pe latura fantastică a poveştii. Am stabilit ziua şi locul în care urma să o filmăm pe Maria Chirilă povestind legenda, iar cel mai potrivit loc era chiar platoul de lângă stânca singuratică. Filmarea a fost făcută de Sava Florentin care m-a ajutat şi la realizarea produsului final. Cei care au participat la realizarea acestui proiect au fost foarte încântaţi încă de la început şi au făcut-o cu mare drag de tot ceea ce înseamnă a transmite mai departe istoria şi cultura acestei comunităţi. Unele efecte ale acestei idei au apărut imediat după lansarea proiectului. Atât autorităţile locale cât şi localnicii au fost foarte impresionaţi de rezultatul muncii noastre. Sperăm ca filmuleţul realizat de noi să stârnească interesul turiştilor pentru localitatea noastră”.
Elena Tofan – bibliotecar Bicaz
„Proiectul a plecat de la ideea că, în zona Văii Muntelui, există numeroase obiective de patrimoniu și activități meșteșugărești străvechi, care pot fi valorificate și aduse în actualitate. Am făcut cunoștință cu proiectul prin întâlnirile de la Biblioteca Bicaz cu membrii colectivului de coordonare, bibliotecarii de pe Valea Muntelui și voluntarii instituției. Am mers în teren, pentru a depista persoane în vârstă, care ne-au putut povesti despre experiența lor privind activitățile ce ne-au interesat ( în cazul meu țesutul și cusutul). Materialele realizate pe baza proiectului, au fost introduse în lucrările: Ghidul memoriei culturale Valea Muntelui, Biblioteca Văii Muntelui – memorie și cultură și filmul „Comori străbune aduse în prezent”. Prezentarea materialelor a avut loc în cadrul Simpozionului organizat cu prilejul încheierii proiectului, desfășurat în comuna Grințieș, pe data de 26 octombrie 2017. Promovarea filmului s-a făcut prin intermediul site-ului www.bibliotecinemtene.ro, youtube și facebook, pentru a fi cunoscut de un public cât mai larg. Consider că, acest proiect trebuie continuat prin alte proiecte asemănătoare, având în vedere că tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile din această zonă sunt un tezaur inepuizabil”.
Mariana Călinescu – bibliotecar Bicaz
„Acest proiect a venit în ajutorul bibliotecarilor Văii Muntelui, ne-a ajutat și ne va ajuta pe mai departe în valorificarea patrimoniului imaterial al zonei. Foarte multe personalități ale comunităților de pe Valea Muntelui s-au stins, pe nedrept, în anonimat și noi, bibliotecarii, avem datoria morală să reparăm acest neajuns. Și tradițiile de muncă intraseră într-un con de umbră. Voluntarii bibliotecii noastre au fost receptivi la misiunea nobilă de a aduce în actualitate aceste valori ce riscau a se pierde în neuitare. Povestindu-le despre obiectivele proiectului, nu au stat pe gânduri, ne-au ajutat din toată inima la partea tehnică a realizării filmelor documentare. Interesul comunității e mai presus, firește, de interesele personale ale fiecăruia dintre noi. Când tinerii și cei interesați de adevăratele valori ale comunităților de care aparțin vor putea să se informeze din cele două cărți apărute în urma documentărilor în teren atunci se vor vedea efectele ideilor prezentate în proiectul nostru. O parte din persoanele și personalitățile prezente în filmele documentare realizate în cadrul proiectului se vor stinge treptat. Urmașii acestora și toți cei interesați de ei se vor putea documenta și informa consultând cărțile și filmulețele rămase în urma muncii nostre. Se va constitui o arhivă care va sta la dispoziția comunității. Clădiri de patrimoniu, personalități, povești de viață, tradiții de muncă – toate acestea se vor regăsi în această arhivă ce reprezintă verticalitatea comunităților de pe Valea Muntelui și de peste tot”.
Elena Covasan – bibliotecar Bicazu Ardelean
„Proiectul a adus, în primul rând, o schimbarea în bine. Mulți oameni au înțeles cât este de importantă conservarea moștenirii rurale şi a tradiţiilor locale. Nu am reușit să atrag mulți membrii din comunitate cum aș fi dorit, însă ceea ce am reușit a fost datorită implicării mediului de afaceri și a autorităților locale. Efectele benefice se vor vedea cât mai curând, deoarece consider oportun acest proiect în vederea evidenţierii valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, prin care cultivăm de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de apartenenţă, de iubire şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile stramoților noștri”.
Maria Bucur – bibliotecar Dămuc
„Localnicii și voluntarii care au participat la proiect au colaborat cu biblioteca oferind materiale foto și informații despre obiceiurile, meșteșugurile și legendele locale. Astfel, s-a creat o bază materială importantă. Efectele pozitive au început să apară, în special elevii fiind interesați de aceste informații pe care le-au și valorificat în proiectele realizate în cadrul școlii”.
Maria Barb Ghenci – bibliotecar Bicaz Chei
„Acest proiect a prins contur cu scopul de a valorifica patrimoniul cultural turistic local – adevărat muzeu în aer liber – Rezervația Cheile Șugăului Munticelul situată în imediata vecinătate a Parcului Național Cheile Bicazului Hășmaș. Se individualizează printr-un peisaj montan unic și un patrimoniu natural excepțional, fiind una din cele mai importante pietre de temelie ale dezvoltării locale, prin conservarea valorilor și a calității mediului. Am atras membrii comunității în dezvoltarea și reabilitarea patrimoniului cultural local prin intermediul Bibliotecii, prin discuții personale, prin prezentarea scopului urmărit de a atrage căt mai mulți turiști în zonă, pentru promovarea acestui sit arheologic cu o varietate de specii vegetale și animale de interes comunitar și național. Sperăm ca efectele acestor idei prezentate în cadrul proiectului să prindă contur, pentru a exploata posibilitățile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracție din zonă”. (Dor de Neamț)
