Georgeta Grigoriu (Juncu) – O doamnă de seamă a învățământului nemțean

„În ființa doamnei Grigoriu au existat permanent două componente, cea de DASCĂL și cea de OM. Frumoasă, fără artificii, exigentă, dar blândă și corectă, a fost „născută”, nu „făcută” pentru profesie și pentru a fi șef” – prof. Ana Catzaiti, Revista Apostolul, Model de dascăl.

Născută în comuna Hănești, raionul Săveni, regiunea Suceava, la 5 decembrie 1912, Georgeta Grigoriu (Juncu) și-a petrecut copilăria la Hănești și Herța-Dorohoi. Facultatea de Litere și Filozofie din București a terminat-o în februarie 1936, cu specializarea limba franceză, iar pe meleagurile pietrene a ajuns în 1945, când a început să predea la Liceul de băieți nr. 1. Din descrierea prof. Ana Catzaiti, făcută în revista Apostolul, aflăm că, „a rămas de timpuriu orfană de mamă, dar tatăl său, care a adorat-o, a însoțit-o pretutindeni unde a învățat sau a funcționat, mutându-se cu casă și serviciu. Copilăria și adolescența i-au fost foarte zbuciumate, din cauza evenimentelor istorice, care au condus la refugierea moldovenilor basarabeni în vechiul regat”.

Georgeta Grigoriu a fost prima profesoară emerită din județ, ea primind acest titlu în 1964, prin decretul 323 al Consiliului de Stat al RSR. În anii următori, au mai primit râvnita distincție profesorul de educație fizică Vladimir Lașcu de la Liceul „Petru Rareș” (1969) și profesorul de matematică Constantin Borș de la Liceul „Calistrat Hogaș” (1970). „Vestea cea mare a făcut înconjurul școlii, orașului, regiunii. Cu câtă bucurie și mândrie au primit cadrele didactice vestea că unul dintre cei mai buni membri ai colectivului școlii noastre, tovarășa directoare, Georgeta Grigoriu a primit înalta distincție „Profesor emerit”. După aproape un deceniu de muncă la conducerea acestei școli, tovarășa Geta Grigoriu a primit răsplata bine meritată a muncii sale ca o încununare a unei rodnice și îndelungi activități pentru educarea și instruirea elevilor”.

Directoare, 23 de ani

Din 1949 și până la ieșirea la pensie în 1972, Georgeta Grigoriu a activat la Piatra-Neamț, la Școala Pedagogică de fete (3 ani) și Liceul „Calistrat Hogaș” (20 ani), la ambele instituții de învățământ fiind directoare. „Doamna Grigoriu a rămas în memoria învățătoarelor, absolvente din acea perioadă, ca un director competent care, printr-o colaborare bună cu autoritățile vremii, cu cadrele didactice și cu elevii, a asigurat o pregătire de calitate. În anul 1954, s-au desființat școlile normale, clădirile au devenit „Case de copii” pentru orfani și pentru copiii care trebuiau scoși din mediile cu boli transmisibile incurabile, elevele normaliste au fost mutate la Școala Medie nr. 2, unde clasele finale au absolvit cu specializarea – învățător și educator, iar celelalte clase au fost încadrate drept clase de școală medie. Cadrele didactice nu erau titulare pe post. Inspectoratele Școlare făceau încadrarea pe posturi anual. Așa a ajuns doamna Grigoriu în Școala Medie de Fete și din anul școlar 1954-1955, a devenit director al școlii”. (prof. Ana Catzaiti, revista Apostolul).

În timpul conducerii sale, la Liceul „Calistrat Hogaș”, s-a construit aripa stângă, cantina, internatul și terenul de sport cu vestiarele aferente. ,,Liceul „Hogaș” era numai pe jumătate când am fost eu numită directoare. Am construit cealaltă jumătate de liceu, am adus gazul metan. Eu am propus la Inspectoratul Județean Neamț ca liceul să se numească „Calistrat Hogaș”. Înainte s-a numit Liceul de fete, Școala Medie Nr. 2 și apoi Liceul nr. 2 Piatra-Neamț”.

47 de ani de „Calistrat Hogaș”

Oficial, valoroasa instituție de învățământ se numește „Calistrat Hogaș” din februarie 1970, când, în sala de ședințe a Consiliului Popular Județean Neamț, a avut loc o festivitate organizată cu prilejul atribuirii numelui marelui prozator Liceului nr. 2 din Piatra-Neamț. „După citirea Decretului Consiliului de Stat al RSR privind atribuirea acestui nume liceului pietrean, în cadrul sesiunii de comunicări consacrată vieții și operei scriitorului au prezentat expuneri profesorii Eugenia Livezeanu, Haralambie Mihăilescu și Emil Leahu, elevele Dana Livezeanu și Anca Bedrosian. A urmat un interesant concurs „Ieri și azi, pe drumurile de munte ale lui Calistrat Hogaș”. (Ceahlăul, sâmbătă, 28 februarie 1970).

Potrivit profesoarei Ana Catzaiti, pe vremea directoratului Georgetei Grigoriu, „liceul era o adevărată instituție de cultură și educație pentru formare de convingeri, comportamente și atitudini, și, în același timp, o „mare familie”, în care regulamentele trebuia, cu sfințenie, respectate de toți: profesori, personal didactic ajutător, personal administrativ și elevi.  Această instituție și familie a fost condusă cu pricepere, cu diplomație, cu severitate, dar și cu înțelegere și cu onestitate de Georgeta Grigoriu” . Pe atunci, la vestitul liceu de lîngă Poșta Centrală predau nume mari ale învățămîntului nemțean: Constantin Borș, Veronica Vicol, Margareta Fabricantu, Elvira Nițu, Cleopatra Dobre, Susana Bozac, Boris Alexianu, Emil Leahu, Gheorghe Mazilu, Mihai Zămoșteanu.

 Căsătoriți timp de aproape 6 decenii

Georgeta și Constantin Grigoriu

Georgeta s-a căsătorit cu magistratul Constantin (Titi) Grigoriu la 26 octombrie 1949 și au conviețuit împreună aproape 6 decenii, fără a avea însă urmași. „Copiii de suflet” ai soților Grigoriu au fost Țuca și Corneliu Alucăi. Iată ce declara profesoara Grigoriu, în anul 2004, la sărbătorirea celor 55 de ani de căsnicie. „Căsătoria noastră a fost foarte bună. Cu Titi nu se poate să nu te înțelegi. Este foarte blând, ne-am împăcat foarte bine. Cel mai mult mi-a plăcut la el că a fost foarte corect în profesie. Extraordinar de corect”. Magistratul a adăugat: „Ne ajutăm reciproc. O mai supăr, dar întotdeauna mă iartă. Avem o căsnicie foarte bună. M-a îngrijit cu tot ce am avut nevoie”. Despre viața de familie a venerabilului cuplu, am mai reținut următoarea expunere: „Dumnezeu le-a îngăduit viețuirea până la vârste înaintate, pentru a ne lăsa mai mult, modele de intelectuali veritabili, modele de cetățeni, cu adevărat, de onoare ai localității și ai țării. La datorăm mulțumiri și sentimente de profund respect. Nu au cunoscut snobismul, aroganța, trufia, comportamentul le-a fost dominat de onestitate, de eleganță, de bună conviețuire”. (prof. Ana Catzaiti, Anuarul Colegiului Național „Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț).

 „Să fiți semeți ca muntele Ceahlău!”

Magistratul Constantin Grigoriu a fost ultimul supraviețuitor al primei echipe de fotbal Ceahlăul, înființată la 20 octombrie 1919. Cetățean de onoare al municipiului nostru din 1994, fostul mijlocaș s-a născut la 23 septembrie 1906 la Piatra-Neamț. „Să fiți semeți ca muntele Ceahlău! Să fiți la înălțime! Cât o o fi pământul, să fie și Ceahlăul! Să nu moară niciodată!”. Acestea erau întotdeauna îndemnurile lui Constantin Grigoriu pentru jucătorii Ceahlăului. A ieșit la pensie în 1962, după o carieră exemplară. Constantin Grigoriu a murit în luna octombrie 2007, la 101 ani, după o operație de fractură de șold, iar soția sa, a decedat 4 ani mai târziu, la vârsta de 99 de ani, în 2011.

Violeta MOȘU

5 iunie 1958 la „Calistrat Hogaș”