Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost inaugurat pe data de 24 iunie 2005, de Ziua municipiului Piatra-Neamţ, în preajma aniversării a 120 de ani de la descoperirea staţiunii eponime a culturii Cucuteni şi a 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Arheologie.
La baza înfiinţării sale a stat Hotărârea Guvernului României, nr. 109 din 5 februarie 2004, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale a României, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale.
În plus, Muzeul de Istorie şi Arheologie a creat şi un cadru organizatoric oficial, unic în ţară, destinat exclusiv cercetării şi valorificării patrimoniului cultural cucutenian – Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni, al cărui sediu se află chiar în incinta noii instituţii muzeale.
Imobilul, care adăposteşte această expoziţie de excepţie, este înscris în Lista Monumentelor Istorice (cod: LMI-NT-II-m-B-10573) şi se află chiar în centrul istoric al municipiului Piatra-Neamţ, în imediata apropiere a ctitoriilor muşatine (Curtea Domnească, Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” şi turnul-clopotniţă al acesteia), dar şi a altor instituţii muzeale importante, ce fac parte integrantă din Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Curtea Domnească, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie).
Clădirea, în fapt cea mai spectaculoasă din punct de vedere arhitectonic din Piatra-Neamţ, a fost ridicată între 1928-1930 de către antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey. Construită pe cinci niveluri, aceasta a aparţinut în perioada 1930-1948 primei bănci private din Piatra-Neamţ – Banca Petrodava. Ulterior, după naţionalizare, ea a trecut în proprietatea Băncii Naţionale a României, până în anul 2004, când a fost inclusă în domeniul public al judeţului Neamţ, iar din anul următor a devenit muzeu.
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel naţional, prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte în prezent cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei.
Aceasta este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale:
- arta decorativă
- arta figurativă
Astfel, sunt expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, în fapt cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană.
În subsolul clădirii funcţionează un impresionant depozit de piese arheologice, precum şi laboratorul de restaurare-conservare.
Parterul şi etajul 1 sunt ocupate de expoziţia permanentă, dispusă în cadrul a trei săli; la parter există şi un seif, în care erau păstrate anterior bunurile de valoare ale băncilor ce şi-au avut sediul aici, şi în care sunt depozitate în prezent artefacte cucuteniene. La etajul 1 este amenajat un modern centru multimedia, ce funcţionează în două săli, acesta fiind dotat cu aparatură electronică audio-video de ultimă generaţie, necesară prezentării de materiale pe suport electronic.
Etajul 2 este destinat expoziţiilor temporare, care se succed în permanenţă, în cuprinsul a două săli şi a unui hol.
Sala 1 – situată la parter – este dedicată istoricului cercetărilor culturii Cucuteni. Printr-o serie de materiale grafice sunt ilustrate portretele unor personalităţi marcante ale arheologiei româneşti şi nu numai, precum şi principalele etape ale cercetării acestei civilizaţii.
Sala 2 – aflată tot la parter – este dedicată în exclusivitate artei decorative cucuteniene, reprezentată cel mai adesea de decorul pictat al vaselor, nelipsind însă nici cel adâncit (incizat şi canelat).
Sala 3 – situată la etajul 1 – adăposteşte capodoperele artei decorative cucuteniene, ilustrată de reprezentările plastice antropomorfe, zoomorfe şi ornitomorfe, de sine-stătătoare sau pictate pe vase, protome aplicate în relief pe pereţii exteriori ai unor vase, machete de sanctuare şi diferite obiecte de podoabă şi cult.
Sala 4 – aflată la etajul 2 – este dedicată exclusiv expoziţiilor temporare, care însă se succed permanent.
Sala 5 – situată de asemenea la etajul 2 – şi holul amintit au ilustrat iniţial câteva dintre capodoperele din arealul tripolian aflat în afara graniţelor României, reunite în expoziţia foto-documentară Artă eneolitică Cucuteni-Tripolie din Republica Moldova şi Ucraina. Aceasta includea deopotrivă diferite categorii de vase, reprezentări plastice antropomorfe şi zoomorfe, machete de sanctuar, obiecte de podoabă şi cult, între care se evidenţiază depozitul de tezaur de la Cărbuna (Republica Moldova).
Ulterior, în cadrul sălii 5 au fost etalate o serie de artefacte aparţinând civilizaţiilor Boian, ceramicii liniare, Precucuteni şi Stoicani-Aldeni-Bolgrad, incluse în cadrul expoziţiei intitulate Precucuteni. Originea unei mari civilizaţii, organizată cu sprijinul Muzeului „Carpaţilor Răsăriteni” din Sfântu Gheorghe şi a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Ploieşti.
În puţinul timp scurs de la inaugurarea sa şi până în prezent, Muzeul Cucuteni s-a făcut remarcat prin unicitatea şi spectaculozitatea sa, devenind astfel una dintre cele mai apreciate şi vizitate instituţii de profil din România.
Recunoaşterea valorii deosebite, culturale, ştiinţifice şi artistice, a Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni, care i-a adus consacrarea definitivă în peisajul cultural românesc şi internaţional, a fost onorată prin acordarea, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2006, a premiului Iulian Antonescu, pentru proiectul de management în domeniul muzeografiei şi a volumului ce îl însoţeşte, intitulate Primul muzeu Cucuteni din România.
Informațiile din acest articol au fost preluate de pe pagina oficială a
Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra Neamț:
