Piatra-Neamț de acum și de altădată (XXXVII): Căminul de ucenici (Pensiunea Lido)

În primul rând, în costum popular, Leon Mrejeriu

Căminul de ucenici, „clădire elegantă, de artă, realizată de cunoscutul antreprenor Carol Zani, care a pus mult suflet în desăvârșirea acestei lucrări[1]”, a fost dat în folosință la 25 noiembrie 1934. Inaugurarea edificiului situat în apropierea gării s-a făcut în prezența medicului Ioan Emil Costinescu[2] (n. 1871 – d. 1951), ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, fost parlamentar PNL de Neamț. „De dimineață, peronul gării a fost foarte populat. (…) La ora 8:00 sosește vagonul ministerial din care descind domnii ministru dr. Costinescu, dr. Gane, secretar general la sănătate, dr. Bogdanovici, ing. arhitecți Biliorgia și Piacelly, Danielopol și Cantemir, șefi de cabinet și arhitect Ionescu, de la monumente istorice[3]”.

Ministrul Costinescu a fost întâmpinat, printre alții, de Leon Mrejeriu[4], pe atunci prefectul județului, deputatul Gheorghe V. Măcărescu[5], principalul finanțator al noului spațiu școlar, și de Alexandru Gheorghiu, primarul orașului.

 „A asistat un public numeros. Din partea ministrului muncii a sosit de dimineață domnul inginer Stavri Cunescu, animatorul mișcării de înlesnire a existenței ucenicilor. Domnia sa, împreună cu G.V. Măcărescu, a reușit să înzestreze orașul nostru cu cel mai frumos și mai confortabil cămin din țară. (…) După oficierea serviciului religios, a luat cuvântul dl. director general Stavri Cunescu, care a arătat primele realizări făcute în țara noastră în folosul uceniciei de către regretații George Mârzescu și Vintilă Brătianu. Relevă însemnătatea covârșitoare din punct de vedere social și național a școlilor de ucenici și subliniază însemnătatea pe care o prezintă ridicarea acestui cămin în orașul Piatra-Neamț. Această operă va folosi industriei și comerțului. Nu se poate uita că domnul deputat Gheorghe Măcărescu este acela care a depus o muncă deosebită pentru ridicarea acestui cămin[6]”.

În cuvântul său, ministrul Ioan Emil Costinescu a spus: „Cămine ca acestea pe care-l inaugurăm astăzi a făcut doar statul până acum. Trebuie îndemnată și inițiativa particulară, care prin industriile ei are tot interesul să întrebuințeze lucrători sănătoși. Căminul s-a născut din contribuția de 2 lei pe săptămână a patronilor și salariaților. La noi, căminele de ucenici au luat ființă abia de 7-8 ani. Până acum avem 35 de cămine și se creează, anual, altele noi. Ceea ce este de mare importanță, este selecționarea corpului conducătorilor acestor cămine și a profesorilor, cari trebuie aleși numai dintre elementele cu suflete de apostoli. Această muncă de îndreptare o poate face numai cel care trăiește mereu cu acești copii, iar mediul din cămine trebuie să dea o influență fizică și morală bună asupra ucenicului și aceasta n-o pot da decât învățătorii ce stau în permanent contact cu elevii[7]”.

Câteva luni mai devreme, în iulie 1934, ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, dr. Ioan Emil Costinescu venise la Piatra-Neamt să pună piatra fundamentală la noul spital, cunoscut astăzi sub denumirea de spitalul vechi sau „Dr. Costinescu”.

Lucrările s-au încheiat în anul 1935 și au costat 30.000.000 lei. De altfel, pe basorelieful sculptat de Iosif Fekete Negrulea pe spitalul vechi stă scris: „Acest spital s-a clădit în anul 1935 sub domnia MS Regelui Carol al II-lea, fiind prim-ministru Gh. Tătărescu, iar ministrul al sănătății I.E. Costinescu”.

Colegiul Tehnic de Transporturi (Liceul Auto) din Piatra-Neamț este continuatorul „unității de învăţământ înfiinţată în anul 1921, cu denumirea Şcoala de ucenici băieţi, în baza actului  P.V. nr. 1 din 10.01.1921, emis de către Inspectoratul Muncii din Piatra-Neamţ şi adresa nr. 341 din 07.03.1921, emisă de Inspectoratul Muncii din Piatra-Neamţ”, după cum se arată în istoricul școlii. „În anul 1955, Şcoala de ucenici este preluată de Ministerul Transporturilor şi I.T.A. Piatra-Neamţ, iar, mai târziu, în 1964, şcoala se mută în sediul din strada Ştefan cel Mare nr. 6și din 15 septembrie 1981 în actuala clădire”.

Violeta MOȘU; Foto: www.delcampe.net


[1] Ziarul Telegraful, Anul XII, Nr. 1702, 25 noiembrie 1934, redacția și administrația: str. Lascăr Catargiu 56, p.1.

[2] Ioan Emil Costinescu, născut în 1870, la București. Om politic, ministru, deputat și primar al Bucureștiului, fiul lui Emil Costinescu. Studii de medicină la București și Paris. A fost ministru în mai multe rânduri, de trei ori aflându-se în fruntea Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale. A murit în închisoare la Sighet, în 1951.

[3] Ibidem, ziarul Telegraful, p.1.

[4] Leon Mrejeru, născut în 1879, la Broșteni. Institutor, prefect și deputat. Datorită lui, s-au clădit în Neamţ, peste 100 de şcoli primare. A fost cel mai mare constructor de școli din România interbelică. A murit la 14 octombrie 1945 la Mizil pe când se întorcea din refugiu.

[5] Gheorghe V. Măcărescu, născut în 1884 la Girov. Magistrat și deputat. Studii de drept la Iași și Sorbona. Arestat în 1951, moare în detenție la Ocnele Mari, în 1953.

[6] Ibidem, ziarul Telegraful, p.1.

[7] Ibidem, ziarul Telegraful, p.1.