Întâlniri de neuitat – În dialog cu academicianul Mihai Cimpoi

Mihai Cimpoi, cunoscut om de cultură, critic și istoric literar, eminescolog și eseist român din Basarabia, a fost oaspetele de onoare al ediției 2019 a Zilelor Bibliotecii Județene „G.T Kirileanu” Neamț.

– Instituția criticului literar, așa cum o știm, o să aibă întotdeauna o viață lungă?

– Atâta timp cât vor exista valori și atâta timp cât o să existe carte, sub orice formă, instituția criticului literar va avea o viață lungă. Un critic literar este modelul de cititor despre care a scris Umberto Eco. Și marele Borges spunea că, în fond, valoarea unei cărți depinde de valoarea cititorului care stă aplecat asupra ei în bibliotecă. Un critic literar, în afară faptului că este un apreciator de valori, este un om de cultură. Dacă mai e vorba și de spații unde se luptă pentru limba română și pentru valori, este și un om al cetății.

– Scriitorii ar trebui să semene sau nu cu opera lor?

– Cu cât seamănă mai mult, cu atât mai bine. O operă, în fond, exprimă un scriitor, exprimă biografemele, cum se spune la ora asta, și exprimă concepția despre lume a scriitorului. El se aseamănă și cu personajele lui, bineînțeles mai puțin cu cele negative. În primul rând, un scriitor trebuie să aibă talent. Este un lucru obligatoriu. Și să știe, așa cum spunea și Thomas Stearns Eliot, a comunica și cu cititorul. Să poată să aibă un cerc de cititori și să apere limba națională în care scrie. Oricât am vorbi despre globalizare, această exprimare în limba ta rămâne un mare imperativ estetic al literaturii.

Un scriitor are nevoie de valorizare, de recunoașteri constante?

– Absolut. Am auzit un tânăr scriitor care a spus că nu-l interesează cititorul. Cred că-i o frondă, pentru că acel care scrie și își așterne gândurile, viața lui, felul lui de a gândi, de a concepe lumea, are nevoie de confirmare, de valorizare, de recunoaștere. Cititorul ar trebui să fie în prim-plan. El nu trebuie să se gândească atunci când scrie la cititor, dar trebuie să scrie pentru cititor.

– Despre ce mai scrie academicianul Mihai Cimpoi?

– Pentru Premiul Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, de la Piatra-Neamț, vin cu o completare la „Sinele arhaic. Ion Creangă: Dialecticile amintirii și memoriei” (eseu), în care demonstrez că Ion Creangă este un mare scriitor care se manifestă în special ca un literat care echivalează lumea și limbajul. Lumea este limbaj, lumea este teatru, lumea este cea care vorbește, și Creangă a surprins această vorbire într-o expresie absolut modernă, care-l aduce în actualitatea noastră.

– Apropo de lume… o să devină mai bună?

– Lumea trebuie să devină mai bună. Știți că și basmele au sfârșituri fericite. Trebuie să tindem spre asta, chiar dacă ea nu se modelează întotdeauna așa cum dorim noi.

A consemnat Violeta MOȘU