Grințieș – Proiecte de succes

Sfârşitul de octombrie a însemnat pentru mai mulţi oameni de cultură şi de munte nemţeni desfăşurarea unor acţiuni de finalizare a unor proiecte de impact pentru judeţul Neamţ, acţiuni prin care şi-au dorit să promoveze activităţile desfăşurate de-a lungul întregii veri şi a unei bucăţi de toamnă 2019. Astfel, Festivalul Haiducilor Grințieș, 2019, a treia sa ediție, a fost un succes, după cum au arătat-o spectatorii, care au ajuns în poiana de la poalele Grinţieşului într-un număr mare în cele două zile de iulie (20 şi 21 iulie, cu îngăduinţă meteorologică a Sfântului Ilie), dar şi conform părerilor exprimate de presa locală, de mediul on-line şi, nu în ultimul rând de aprecierile de care s-a bucurat emisiunea „Exclusiv în România” a TVR 1, realizată de Cristian Tabără şi Marin Găbudean. De altfel, echipa reputatului realizator a fost prezent la Grinţieş pentru a treia oară: în 2016, o emisiune s-a numit „Teatru haiducesc … ca la Grinţieş”, insistându-se pe „Banda lui Bujor”; în 2017, Cristian Tabără şi Daniel Georgescu au fost oaspeţii primei ediţii a Festivalului Haiducilor Grinţieş, iar acum, în 2019, s-au întors în Poiana lui Vasile cel Mare pentru poveşti cu haiduci, dar şi în căutarea babei Dochia sau a Dochiei, fiica lui Decebal la muntele Ceahlău. Menţionăm faptul că în 2018, la cea de-a doua ediţie, eruditul om de televiziune ieşean Vasile Arhire a dedicat o emisiune „Descriptio Moldaviae” acestei manifestări culturale, fiind şi el oaspete al sătenilor de pe valea Bistricioarei.

Proiectul a fost iniţiat de Asociaţia Pro Grinţieş condusă de profesoara Loredana Zaharia, cu sprijinul financiar şi al Consiliului Judeţean Neamţ, prin colaborarea logistică cu Primăria Grinţieş, cu aportul domnilor Vasile Scripcaru şi Ionel Chirilă, cu sprijinul neprecupeţit al unor gospodari din Grinţieş precum Luţu Gabor, Nicuşor Curcă, Romulus Răşchitor, Titi Gheorghiu, Mihăiţă Stelea etc. Profesoarele de la Grinţieş au arătat că ştiu şi cu stativele, cu andrelele, cu acul, cu suveica, sub atenta monitorizare a învăţătorului Ilie Alexandru, care a învăţat aceste meşteşuguri de la mama sa care, văduvă, l-a purtat în şcoală cu ţesutul de covoare, preşuri şi ţoale. Ei au primit TVR-ul la muzeul din Grinţieş care poartă numele marii doamne Olga Mavrocordat Sturdza, cea care a coordonat, alături de regina Maria, îngrijirea orfanilor din războiul de reîntregire naţională.

Pe 26 octombrie, echipa de implementare şi principalii sprijinitori s-au întâlnit din nou la muzeul grinţieşean pentru a revedea materialele realizate, fotografiile, filmuleţele, publicaţiile proiectului şi pentru a pregăti viitorul festival, la care se doreşte un sprijin şi mai susţinut al autorităţilor locale şi judeţene pe măsura anvergurii festivalului care a făcut cunoscută în întreaga ţară micuţa comună de la vechile hotare, nedrepte, ale Moldovei, un adevărat plai al haiducilor, după cum cu mândrie spun locuitorii, amintind în vorbele lor pe Vasile cel Mare, patronul acestui festival, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor.

„Ranger Junior în Munţii Neamţului” este, de asemenea, un proiect de succes printre elevii nemţeni, în acest an participând la acţiuni specifice şcolari şi profesori din Crăcăoani, Agapia, Pipirig, Poiana Largului, Grinţieş sau Bicazul Ardelean. Proiectul, sprijinit de Consiliul Judeţean Neamţ, a fost iniţiat de Asociaţia Ecologică Coroloar din Magazia-Crăcăoani, condusă de Dionisie Savin, sprijinit de profesorii Cristian şi Cristina Vatamanu, Mihai Panţiru, Petronela Oltianu, Luminiţa Savin, Daniel Dieaconu ş.a. Împreună cu rangerii-seniori, micii ocrotitori ai naturii au pornit pe cărări de munte în Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş, Parcul Natural Vânători-Neamţ. Menţionăm sprijinul celor trei administraţii ale ariilor protejate nemţene şi menţionăm în special pe biologul Liviu Moscaliuc de la Parcul Naţional Ceahlău şi rangerul Mihai Busuioc de la Parcul Natural Vânători-Neamţ. Micii rangeri au fost în adevărate acţiuni „foto safari” în căutare de zimbri, capre negre şi alte animale ascunse în codri, dar şi în căutarea florei munţilor, a genţienelor, a florii de colţ, a sângelui voinicului sau papucului doamnei şi crinului şi garofiţei de munte. Au fost în peşteri şi avenuri, au străbătut chei şi şei, au urcat pe abrupturi. Au învăţat despre legile muntelui şi despre activitatea rangerilor pentru a putea deveni la rândul lor apărători ai naturii.

Au făcut nenumărate poze, au realizat o revistă şi s-au întors acasă cu numeroase cunoştinţe pe care la rândul lor le vor împărtăşi colegilor şi familiilor. Vor deveni un fel de profesori şi ştim că cei mici, atunci când vor, pot învăţa multe lucruri pe ceilalţi, inclusiv pe cei mai mari ca ei…

Prof. dr. Daniel DIEACONU