Cupidon – povestea unei orchestre de succes

De stânga la dreapta: Emil Bartor, Aristița Smeu, Dan Boyte, Dan Pompiliu, Puiu Ciobanu, Vasea Negru și Mihai Botez

Notă: Acest material a fost redactat în iulie 2015.

Mirabela Dauer – „Am avut o colaborare îndelungată și fructuoasă cu formația Cupidon. Toți instrumentiștii erau profesioniști foarte buni, ordonați, conștiincioși, cântau la costum, respectau spectatorii. În anii ’80, veneam foarte des la Piatra Neamț, aveam multe turnee. Întotdeauna repetam înaintea spectacolelor, la Casa de Cultură. Formația Cupidon m-a însoțit prin toată țara. Vasea Negru era un conducător serios, un profesionist adevărat, el ținea foarte bine în frâu toată formația. Îi port pe toți în suflet. Din păcate, mulți dintre ei nu mai sunt printre noi și regret”.

Cornel Palade – „Am trăit din plin lângă acești oameni extraordinari. Le-am respirat aerul și apropierea benefică. Le datorez în mare parte tot ce am făcut până acum. Îi port în amintirile mele, în ridurile mele, în firele de păr alb, ca pe niște talismane, ce-mi ocrotesc viața. I-am iubit, îi iubesc și îi voi iubi la nesfârșit”.

cupidon 2

Apărută în anul 1959, la Combinatul de Îngrășăminte cu Azot Săvinești (directori: Ilarion Botez, Mihai Vicol, Costin Cârlan), formația vocal-instrumentală Cupidon a rezistat în mod strălucit pe piața de profil până la începutul anilor ’90, când aproape toată muzica ușoară românească a intrat într-un con de umbră. De-a lungul celor patru decenii de activitate, Cupidon a „contaminat” generații de iubitori ai genului și a „alergat” prin toată țara, acompaniindu-i pe cei mai vestiți cântăreți autohtoni: Mirabela Dauer, Dan Spătaru, Corina Chiriac, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Marina Scupra, Vasile Șeicaru, Ștefan Hrușcă, George Nicolescu. A fost o trupă în vogă, triumfătoare la mai toate edițiile Festivalului Național „Cântarea României”, drept pentru care a fost aleasă orchestra Comitetului Central al UTC. În Piatra-Neamț, mai activau formații de valoare, ca Nordic (cu frații Brânzei și Mircea Catană), Ciclon (Mihai Ciolpan), Quniton (George Dan Munteanu), Metronom (Mihai Bogdan), însă niciuna parcă nu s-a bucurat de reputația și palmaresul orchestrei de la „combinat”. „La iazul de platină” (versuri: Tudor Arghezi), „Paznicul luminii pe pământ”, „Zdreanță”, „Luna s-a suit în zare”, „Dacă visul e lumină” (solist Wili Merțan) sunt doar câteva dintre piesele care s-au imprimat la radio, în 1987, sub coordonarea lui Titus Andrei și Jolt Kerestely.

* Ascensiune fulminantă!

Despre Cupidon, primele consemnări în presa locală au apărut în 1968, odată cu înființarea județului Neamț, când s-a organizat, în premieră, Festivalul local de muzică ușoară „Florile Ceahlăului” (actualmente Festivalul Național de muzică populară pentru copii și tineri „Florile Ceahlăului”).

Toți soliștii au fost acompaniați de orchestra combinatului săvineștean, învingător ieșind tehnicianul Constantin Ghineț, care, ulterior, a devenit primul solist de la Cupidon. A doua ediție a festivalului, devenit între timp național, a fost câștigată de Cupidon la orchestre și de doctorul Octavian Huianu la soliști. Totodată, „cinstea deosebită de a deschide seria spectacolelor din cele cinci zile ale festivalului revine orchestrei Cupidon a Combinatului de Îngrășăminte cu Azot Săvinești, formație care va reprezenta județul la faza finală a celui de-al 9-lea concurs al formațiilor artistice de amatori”. (Ceahlăul, 31 iulie 1969)

În 1973, profesorul Horia Alupului-Rus, pe atunci instructor în cadrul Consiliului Județean al Sindicatelor, declara înaintea celei de-a șasea ediții a „Florilor Ceahlăului”: „Avem o orchestră foarte bună – e vorba, firește, de Cupidon, condusă de Vasea Negru – care repetă, de aproape 3 luni, fiecare partitură anunțată în festival”. (Ceahlăul, joi, 5 iulie 1973)

La fiecare nouă ediție a festivalului, Cupidon câștiga, potrivit specialiștilor, un substanțial spor de popularitate și prestigiu. „Ca să realizeze acest «tur de forță» al pregătirii a peste 120 de partituri muzicale pentru concurenți și vedetele din recitaluri, formația Cupidon a efectuat circa 4 săptămâni de repetiții”. (Ceahlăul, 8 iulie 1973)

* Vasea Negru – „sufletul” orchestrei Cupidon

Conducător al orchestrei, fondator și dirijor, Vasea Negru nu s-a despărțit niciodată de Cupidon. S-a aflat la „timonă” zi de zi, de la înființare și până când activitatea trupei a încetat. Prețuit pentru calitățile sale muzicale, dar mai ales pentru cele umane, Vasea Negru s-a născut pe 14 decembrie 1935, la Piatra-Neamț, și s-a stins într-o iarnă geroasă, pe 23 februarie 2003, la vârsta de 68 de ani, după o grea suferință. Absolvent al Liceului „Petru Rareș”, promoția 1954, claviaturistul era de profesie planificator la Săvinești. Soția sa, Magda, a fost balerină în Cercul de balet condus de Andrei Lupu, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț. „Noi ne-am căsătorit în 1961. Eu sunt originară din Gheorgheni și ne-am cunoscut la Tulgheș, unde Vasea făcea armata. Eu aveam 19 ani, Vasea 26. A dat la Facultatea de Teatru și nu a reușit. A fost un familist convins, foarte serios, manierat, foarte bun la suflet. Îi păsa de celălalt. A fost prieten cu toți artiști mari ai României, dar mai ales cu Dan Spătaru și Mirabela Dauer. Cu Dan, a legat o prietenie trainică. Acuși-acuși, el venea la noi acasă, la Piatra-Neamț. În ultima vreme devenise pietrean. Peste tot au fost împreună. Făceau turnee pe litoral, unde se stătea câte trei luni, la Savoy, la hotelul artiștilor. Au fost timpuri frumoase, irepetabile”.

 * „Au fost niște ani nemaipomeniți”

Instrumentist de certă valoare, chitaristul Lică Moldoveanu, acum în vârstă de 70 de ani, s-a aflat chiar de la început la Cupidon: „Au fost niște ani nemaipomeniți. Singura solistă mare care nu a dorit să cânte cu noi a fost Margareta Pâslaru, întrucât prefera orchestra Radiodifuziunii, dirijată de Sile Dinicu. În rest, am colaborat cu toate «stelele» muzicii și televiziunii. Combinatul, prin Sile Neniță, ne-a cumpărat instrumente și avea grijă de noi. Numele Zeului Iubirii a fost dat de Puiu Florescu, el lucra la desfacere, era mentorul nostru, chitarist bass. Și regretatul saxofonist Puiu Ciobanu a fost un instrumentist de mare rafinament. La fel și trompetistul Mihai Pricop. Un rol însemnat în dezvoltarea ulterioară a formației l-a avut și Mitică Liteanu, de la sindicat. La fel și Dinu Nicolau, care asigura regia tehnică și artistică”.

 * Împreună acasă și pe scenă

Toboșarul Mihai (Nelu) Botez va împlini 67 de ani pe 2 noiembrie. A cântat la Cupidon din 1975, timp de 26 de ani, la fel ca și soția sa, Aristița Smeu, una dintre primele interprete ale formației. „Am venit la formația condusă de Vasea Negru de la Ciclon. El era un strălucit aranjor muzical, un bun pedagog, un excelent instrumentist. Ne-a ținut pe toți uniți, ca niște frați. Respectam orele de repetiții cu sfințenie. Nu era admisă nici cea mai mică întârziere. Am început să bat la tobe așa, într-o joacă, apoi a devenit un hobby, după care pasiunea s-a transformat într-o treabă profesionistă. Eram cel mai tânăr din grup. Ca profesie, am fost mecanic auto la ITA, după care am lucrat ca tehnician auto la TLSIT. Am 44 de ani vechime. Dan Spătaru venea foarte des în spectacol la Piatra-Neamț. Toți credeau că-i de pe la noi. Vremuri frumoase, care nu se mai întorc”. Aristița Smeu a murit în Italia, anul trecut, pe 8 noiembrie, la vârsta de 69 de ani, din cauza unor complicații diabetice și cardiace. „Aristița a murit chiar de ziua mea onomastică. Un alt solist al nostru, Emil Bartor, a decedat înainte cu două zile de soția mea, în Olanda, la aceeași oră: 5. 40. Ea a debutat la 15 ani, când a câștigat «Dialoguri pe aceeași scenă», un spectacol duplex Piatra-Neamț-Bacău. A fost autodidactă. Avea 20 de ani când a intrat în Cupidon. Ne-am căsătorit pe 17 septembrie 1987, avem o fată (Raluca Rusu), care stă în Italia, este asistentă medicală. Anul trecut, în iulie, Aristița a cântat pentru ultima dată, la o nuntă. Avea voce de altistă. La fel ca Gabi Stanciu la început, acum el are voce de tenor”, a mai spus Nelu Botez.

* Soliști cu voci inconfundabile

George Brener

Câștigător al celebrului concurs-spectacol „Steaua fără nume”, solistul George Brener a locuit o vreme în blocul 4, de pe bulevardul Dacia. A murit după revoluție, destul de tânăr, la 52 de ani. Colegul său, Lică Moldoveanu, a spus că George Brener avea o voce minunată și nu concepea viața fără scenă. „Toată lumea îl cunoștea pe George Brener. Orice îmbrăca, sacou, haină de piele ori palton, le purta așa, numai pe umeri”, își amintește unul dintre foștii săi vecini.

Un alt interpret de la Cupidon a fost Gabriel Stanciu, fiul fostului antrenor de volei de la echipa Ceahlăul (actuală Unic), Alexandru Stanciu. Înzestrat cu o voce distinctă, el are în spate o carieră îndelungată, răsplătită cu premii în țară și străinătate. „Eu cânt de la 18 ani. M-am clasat pe locul al III-lea la «Florile Ceahlăului» în 1975 și pe locul I în 1977, iar în 1974, la Oradea, am câștigat «Floarea de lotus». În 1977, am triumfat și la «Lotca de aur» de la Brăila. La 18 ani, am câștigat Festivalul «Prietenia» de la Varna (Bulgaria). Vasea Negru a fost un om cumsecade, deosebit de prietenos, însă extrem de strict cu munca pe care trebuia să o facem la repetiții și pe scenă. Nu accepta nicio greșeală. Repetițiile se țineau la Casa de Cultură a Sindicatelor. Din păcate, aproape toți din Cupidon au decedat. Mai suntem câțiva în viață. Toți citeam notele, cântam după partituri, mare parte eram absolvenți de licee de muzică sau chiar de conservator. Am fost primul interpret din țară care a cântat piesa «Copacul» după regretatul Aurelian Andreescu. Spectacolele noastre erau prezentate de Dem Rusu, un profesionist de mare valoare. A fost autodidact, a învățat singur cinci limbi străine. Cele mai frumoase revelioane se făceau la cantina combinatului, unde venea inclusiv prim-secretarul județului Maria Gheorghe. Cu noi a colaborat și regretata Angela Ciochină, până a plecat la Conservatorul «Ciprian Porumbescu» din București”.

* „Am fost ca o familie”

Ionel Ceobanu, dreapta

Component al formației Cupidon a fost și trompetistul Dan Pompiliu, în prezent membru al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău. Fiul sculptorului Clement Pompiliu, a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, în 1980, cu nota 10, la clasa reputatului profesor Iancu Văduva, fiind șef de promoție. Dan Pompiliu a cântat la Cupidon din 1983 și până în 1989, când a plecat la Bacău. „Se muncea mult pe atunci. Întâlnirile cu Dan Spătaru, Mirabela Dauer, Corina Chiriac au fost remarcabile. Orchestra, pentru noi, era ca o familie. S-au produs niște legături de prietenie foarte trainice. Îmi amintesc cu drag de acele timpuri”.

De asemenea, absolvent de Conservator, și Ionel Ceobanu, profesorul de teorie și solfegiu de la Liceul de Arte „Victor Brauner”, a cântat la trompetă la Cupidon. „A fost o perioadă frumoasă din viața mea, când am cunoscut și o altă fațeță a muzicii, respectiv muzica ușoară. Am avut prilejul să stau lângă cei mai mari interpreți ai României. Am susținut concerte în Sala Polivalentă din București, cântând uneori săptămâni în șir cu Mirabela Dauer, George Nicolescu sau Cornel Constantiniu”.

* „Hai, deschide repede, că vine Maria Gheorghe!”

Ionel (Nae) Lupu, acum în vârstă de 60 de ani, a prins perioada de glorie a formației. Specializat pe chitară solo, el a ajuns la Cupidon, la fel ca Nelu Botez, de la formația Ciclon. Între anii 1984-1992, a lucrat la Magazinul Petrodava, la raionul Foto-Muzica, situat la etajul al 4-lea. „La deschidere, în noiembrie 1984, Vasile Ouatu, șeful magazinului, mi-a zis: «Hai, deschide repede magazinul, că vine Maria Gheorghe!». Sincer vă spun că, din mănunchiul acela de chei, fără să știu care-i cea potrivită, am nimerit-o pe aceea care trebuia”. Ionel Lupu, alături de Vasile Ouatu, Dem Rusu, Aurel Brăescu, Lenuța Chirilă, Marilena Ungureanu, Alexandrina Boyte (soția chitaristului bass de la Cupidon, Dan Boyte, stabilit în Spania – n.red.) și Lucia Brânzei au fost membrii brigăzii artistice a ICSMI, multiplă laureată a Festivalului Național „Cântarea României”. „Cupidon era o formație etalon în România. Ziua eram la serviciu, după-amiaza repetam, noaptea cântam. O perioadă foarte frumoasă, în care am câștigat bine. La Ciclon, care era mai mult o formație rock, o duminică cântam noi, pe holul de la Casa de Cultură, o duminică avea recital Nordic-ul. Și la Clubul Tineretului, unde director era Constantin Sandu, aveam spectacole. Ne făceam glume, farse, însă în limita bunului simț. Țin minte că, odată, Lică Moldoveanu a fost «eroul» unei păcăleli. Trebuia să mergem la Serbările Zăpezii de la Durău, dar s-au amânat, că se topise zăpada. Numai trei dintre noi știam. Lui Lică, nu i-am spus. La Clubul Tineretului, era parcat în față un autocar, nu știu din ce motive. În ziua plecării, l-am sunat și i-am spus să se grăbească. A fost nevoit să-și ia cu el și unul dintre copii. A venit tot înfofolit, a luat și taxi-ul ca să nu întârzie, s-a îndreptat glonț spre autocarul din fața clubului și a rămas mut de uimire. Nimeni nu era înăuntru. Noi nu mai puteam de râs pe după perdele”.

* „LA RIDICAREA CORTINEI, ORCHESTRA DE MUZICĂ UȘOARĂ CUPIDON, LAUREATĂ LA CEL DE-AL 10-LEA CONCURS REPUBLICAN AL ARTIȘTILOR AMATORI, AFLATĂ SUB CONDUCEREA MUZICALĂ A LUI VASEA NEGRU, VA INTONA IMNUL FAMILIAR TUTUROR CELOR CARE AU URMĂRIT EDIȚIILE PRECEDENTE – ACORDURILE UNEI FRAZE DIN COMPOZIȚIA «PRIVESC CEAHLĂUL», DE GEORGE DAN MUNTEANU.

CONCURENȚII AU ÎNCEPUT SĂ SOSEASCĂ ȘI REPETĂ INTENS CU ORCHESTRA CUPIDON, CARE LUCREAZĂ, DE DIMINEAȚA PÂNĂ SEARA, PENTRU RETUȘURILE DE RIGOARE”. (CEAHLĂUL, JOI, 6 IULIE 1972)

* „ORCHESTRA CUPIDON CARE-I ACOMPANIAZĂ PE CEI 40 DE SOLIȘTI A ATINS RECORDUL DE REPETIȚII ÎN VEDEREA PREGĂTIRII ACESTUI FESTIVAL: PESTE 80 DE ORE”. (CEAHLĂUL, VINERI, 7 IULIE 1972)

Violeta MOȘU