Cutremurul din ’77 în Neamț

* Reconstrucție

Zburăm din nou spre zările înalte,

Din dragoste ni-i cerul zămislit,

Nici o urgie-n veci nu ne desparte:

Căliți de greu, prin greu am biruit. (…)

(Ion Cîrnu, operator chimist, CFS Săvinești)

Împreună cu întregul popor suntem prezenți cu toții, tineri și vârstnici, bărbați și femei din județul Neamț, pe frontul înlăturării grabnice a urmărilor cutremurului, al înaintării patriei pe drumul socialismului și comunismului” – Ziarul Ceahlăul, martie 1977.

foto: Historia

Astăzi, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la puternicul cutremur din 1977 (ora 21:22), cu urmări catastrofale asupra României. Seismul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, iar timp de 56 de secunde pământul s-a mișcat, întâi pe verticală, apoi pe orizontală, cu o violență greu de imaginat. Potrivit rapoartelor oficiale, în întreaga țară s-au înregistrat 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București. Au fost distruse 35.000 de locuințe, pagubele fiind estimate la 2 miliarde de dolari.

În județul Neamț, cutremurul din ’77 nu a avut efecte grave, singurele urmări, destul de vizibile, apărând, totuși, la Spitalul de la Roman:

«Unda de șoc a seismului din seara zilei trecute a fisurat plafonul Spitalului din Roman, care este la această oră în afara oricărui pericol datorită măsurilor de securitate adoptate de urgență.

Dr. Stelian Popescu, director adjunct al Direcției Sanitare județene, ne asigură că toate organele sanitare se află la datorie. A fost creată o rezervă de paturi pentru eventualele solicitări din zonele calamitate ale țării».

Cutremurul a mai afectat în orașul de la malul Moldovei și câteva unități comerciale. De exemplu, din cauza fisurării pereților de la primul etaj al clădirii, procesul de producție a fost întrerupt la o secție de confecții.

O altă problemă, minoră însă, a apărut la Întreprinderea de Țevi, unde laminoriștii au avut de remediat întreruperea alimentării cu energie electrică. Ing.Vasile Sav, directorul întreprinderii, declara că «în numai jumătate de oră, toți electricienii din schimb au repus în funcțiune utilajele și agregatele și totul a reintrat în normal».

În câteva comune ale județului – Bahna, Mărgineni, Boțești, Tămășeni, Trifești, Țibucani, Icușești – s-au fisurat ori s-au prăbușit pereți și plafoane, s-au surpat câteva coșuri de evacuare a fumului. Totodată, prin prăbușirea unor rafturi, în câteva magazine din Trifești, Secuieni, Săbăoani, Bălțătești, Rediu și Țibucani, s-au înregistrat pagube materiale.

* La CFS Săvinești, s-a decis oprirea instalației de oxidare a ciclohexanului

Pe platforma săvineșteană, în seara cutremurului, munceau câteva mii de oameni. Printre ei, se afla și inginerul Emil Olănescu, șeful schimbului II de la Lactama III. «Era ora 21 și, la Lactama III (CFS Săvinești), 60 de oameni munceau firesc, știind că activitatea pe care o execută și o sporesc cu deliberare, le va aduce – ca de obicei, la finele schimbului – o producție suplimentară de două tone. Eram la punctul de comandă, când clădirea a început să se miște, la început pe verticală, apoi vibratoriu.

Cei 60 de oameni au rămas în posturi, dând dovadă de un remarcabil curaj muncitoresc. Orice panică, orice părăsire a postului ar fi adus implicații materiale și umane incomensurabile: Săvineștiul era în aer!

 Pentru a evita pericolul unei explozii, am oprit în câteva secunde instalația de oxidare a ciclohexanului. Ventilele de la linia de aer a reactoarelor au fost imediat închise. Muncitorii de la celelalte faze au verificat starea tehnologică a instalației. Nicio avarie. La ora 22, le-am spus celor care veneau după noi că la secția Lactama III procesul de producție poate fi reluat în condiții de deplină securitate. Inginerul Ștefan Șomoca a verificat totul încă o dată și a pornit oxidarea. La ora 22.30, secția lucra normal».

* „Nu au sosit trenurile dinspre București; în rest, totu-i normal”

În Neamț, după cutremur, s-au verificat barajele, rețeaua de transport și telecomunicații, căile ferate, liniile electrice și toate păreau în ordine. Totodată, se solicita oamenilor să economisească la maximum consumul de energie și de combustibil.

«Comitetul Județean de partid, activul de partid și de stat, al organizațiilor de masă și obștești s-a deplasat și se află în toate localitățile, în întreprinderi, în mijlocul cetățenilor, luând măsuri, mobilizând și ajutând oamenii muncii la restabilirea, în cel mai scurt timp, a funcționării instalațiilor și utilajelor, la înlăturarea avariilor produse la unele clădiri sau locuințe, sau acolo unde au apărut astfel de situații.

Sunt luate, de asemenea, toate măsurile și este asigurată pe deplin aprovizionarea normală a populației din județ cu apă, cu pâine, cu celelalte produse alimentare necesare».

«Cu promptitudine și responsabilitate au răspuns chemărilor», atât personalul medico-sanitar cât și angajații din toate serviciile publice:

  • La Piatra-Neamț – menționează Mihai Hîrțescu, directorul Întreprinderii Comerciale pentru Produse Comerciale -, nu sunt nici un fel de probleme în legătură cu aprovizionarea unităților. Magazinele, la ora deschiderii, erau aprovizionate cu peste 30.000 litri de lapte, circa 40 de tone de pâine și cu celelalte produse, în funcție de comenzi și de necesități».
  • «La dispeceratul central al ICH Bistrița, aflăm că toate hidrocentralele din aval de Bicaz funcționează acum la capacitate nominală, furnizând sistemului energetic național importante cantități suplimentare de energie electrică. Specialiștii întreprinderii au verificat în cursul nopții trecute modul de comportare a construcțiilor hidrotehnice, inclusiv barajul de la Bicaz, și au constatat că acestea sunt în deplină siguranță».
  • «Obținerea cu dificultate a tonului – ne-a declarat tovarășul Valeriu Dîm, directorul Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații -, nu se datorează decât suprasolicitării produse în centrale și pe rețea din partea abonaților și solicitanților».
  • Grigore Marin, tehnician principal în stația CFR Piatra-Neamț: «Nu au sosit trenurile dinspre București. În rest, totu-i normal».
  • Mihai Manoliu, șef Stație CFR Roman: «În afară de trenurile dinspre Regionala București, în rest, prin Stația Roman, traficul a decurs normal în tot timpul nopții și al zilei».
  • Ioan Dobrin, director ITA: «Transportul de mărfuri și de călători a decurs și decurge normal. Toate cursele au plecat exact la orele stabilite în programe».
  • Nicolae Constantinescu, inginer șef la IJGCL: «Atât în cursul nopții, cât și în această dimineață, transportul în comun s-a desfășurat normal».

* Constructorii nemțeni trimiși la Teleorman să zidească apartamente

foto: arhiva Agerpres

Orașul Zimnicea, din Teleorman, s-a prefăcut în ruine în seara de 4 martie 1977: 175 de case prăbușite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime.

* «A VENIT LA REDACȚIE VASILE COZMA, AJUTOR DE MAISTRU LA IIS „8 MARTIE”, TATĂ A DOI COPII. NE-A SOLICITAT SĂ-L AJUTĂM SĂ ÎNFIEZE PE UNUL DINTRE COPII RĂMAȘI ORFANI ÎN URMA CATACLISMULUI. NU PUNE NICI UN FEL DE CONDIȚII, E DISPUS SĂ FACĂ ABSOLUT TOTUL, ȘI ACTE ȘI ANALIZE. NI S-A SPUS CĂ PÂNĂ DUMINICA TRECUTĂ, LA CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI PIATRA NEAMȚ, 35 DE FAMILII CU ȘI FĂRĂ COPII, S-AU OFERIT SĂ ÎNFIEZE COPII ÎNCERCAȚI DE BRUTALUL CUTREMUR».

Comitetului Politic Executiv al CC al PCR a hotărât, atunci, reconstruirea localității în întregime, antrenând, alături de alți specialiști din întreaga țară, și pe proiectanții și constructorii din județul Neamț. Aveau comandă pentru 300 de apartamente.

«Întregul colectiv al Atelierului județean de proiectare s-a mobilizat pentru terminarea documentațiilor de execuție în timp record. La rândul lor, constructorii vor deplasa la Zimnicea brigăzi complexe, dotate cu utilajele necesare, astfel încât lucrările să fie grabnic finalizate.

Colectivele de muncă de la SIL „Bistrița” Piatra-Neamț și UFET Bicaz au expediat, imediat după seism, la Zimnicea, baracamente și materiale de construcții. Tâmplarii Ion Costin, Nicolae Sava și Ion Hîncu, alături de alți tovarăși de muncă, au lucrat în zilele de 7 și 8 martie câte trei schimburi consecutive, pentru a executa și trimite peste 800 mp uși-ferestre.

De la UFET Bicaz, au fost dirijate, până acum, zece baracamente locuibile, 200 mc bile manele și 150 mc cherestea. Baracamente sunt destinate să adăpostească provizoriu pe unii dintre cei cărora cutremurul le-a distrus locuința și avutul».

La câteva zile, constructorii nemțeni au început organizarea de șantier la Zimnicea. Dr. ing. Adrian Ghica, directorul IJCM, spunea că angajamentul inițial a fost majorat: «Astfel încât avem de construit la Zimnicea 350 de apartamente. Am făcut o primă recunoaștere a terenului și au fost alese amplasamentele pentru organizarea de șantier. După 25 aprilie, când vom începe efectiv lucrările de construcție, vom trimite la Zimnicea formații de montori prefabricate, fierari-betoniști și dulgheri, dotate cu utilajele și materialele necesare».

Ing. Mihai Bărbieru, directorul Atelierului județean de proiectare, preciza că «Oamenii noștri au hotărât, într-o recentă adunare de partid, să presteze suplimentar în această lună 1.000 de ore de proiectare, astfel încât să se poată efectua cât mai grabnic proiectele pentru obiectivele ce urmează să le construim la Zimnicea».

Constructorii pietreni nu au plecat numai spre Zimnicea, ci și pe alte șantiere din capitală. «Primele formații de constructori din Piatra-Neamț au pornit, joi dimineață, spre șantiere ale refacerii din Capitala țării noastre. Sunt două formații de faianțari și ipsosari (26 de persoane) din cadrul Șantierului nr. 1 al IJCM, conduse de Gheorghe Dibac și Gheorghe Peiu».

* Convoaiele întrajutorării, realizări peste plan

În zilele ce au urmat violentei mișcări tectonice din 4 martie, către Capitală și alte zone lovite de unda de șoc, s-au îndreptat spre sinistrați numeroase camioane, încărcate cu alimente de strictă necesitate.

«Printre sutele de mașini, multe poartă număr de Neamț și transportă alimente, cherestea,  materiale de construcții.

De la Întreprinderea județeană de Industrializare a laptelui, până joi, s-au trimis către București 17.000 de litri lapte, 15.000 borcane de iaurt, 15 tone telemea și 8 tone de cașcaval, produse de colectivele celor trei unități peste necesitățile locale de consum.

La fabrica din Piatra-Neamț, formațiile conduse de Maria Miftode, Constantin Brănoaia și Ion Căutișanu au lucrat noapte de noapte în schimburi prelungite, spre a contribui la buna aprovizionare a populației greu încercate.

De la Întreprinderea Județeană de Industrializare a Cărnii și de la Avicola, s-au expediat pe piețele Bucureștiului și ale altor orașe afectate de seism 34 de tone carne de vită, 20 de tone carne de pasăre și 8 tone preparate din carne».

foto: Crucea Roșie

Ziarul Ceahlăul prezenta, în paginile sale, și o serie de realizări peste plan menite a ajuta la reechilibrarea țării: «Totalul producției realizate peste plan între 5 și 9 martie se cifrează la 15 milioane de lei. Este doar un început, fiindcă, până la sfârșitul acestei luni, oamenii muncii din industria județului au hotărât să obțină peste prevederi o producție în valoare de 127 de milioane de lei».

La CFS Săvinești, din cele 7 milioane de lei realizate peste planul primei decade, 6 au fost obținute în zilele de după seism. Bilanțul primei decade la CLA Bicaz era de: 1.000 de tone ciment, 1.200 mp plăci din azbociment și 6 tone tuburi din azbociment livrate suplimentar șantierelor reconstrucției. «Din cimentul dat peste plan se pot construi 50 de apartamente pentru cei rămași fără locuință».

* Contul 1977: 2 milioane de lei depuse în Neamț

foto: București FM

Începând cu 11 martie 1977, la toate unitățile CEC din județul Neamț s-a deschis un cont, pentru ajutorarea sinistraților, ca urmare a cutremurului din 4 martie. «Cetățenii care doresc să depună sume de bani în acest ”cont al omeniei” se vor prezenta la unitățile CEC din orașe, comune și întreprinderi, unde vor completa un formular de depunere și vor primi o chitanță pentru suma depusă. Primele sume s-au depus începând de ieri dimineață, la ghișeul sucursalei CEC Piatra Neamț și la unitățile CEC de la CFS Săvinești, CLA Bicaz, IȚ Roman și IM Roman și au continuat toată ziua. Se constată că numărul donatorilor este din ce în ce mai mare».

Marți, 15 martie, dis-de-dimineață, la Ghișeul nr. 7 al Sucursalei CEC Piatra-Neamț, doi bărbați așteptau să deschidă pentru a depune «cât pot,  pentru lecuirea rănilor produse de cutremur».

«Mihai Robu (65 de ani), Piatra-Neamț, str. Dragoș Vodă, nr. 69, fost muncitor la Fabrica „Comuna din Paris”, depune 100 de lei. „Peste câteva zile voi lua pensia și voi mai dona încă o sută. Am făcut războiul, am prins și seismul din 1940 și știu ce înseamnă catastrofa și durerea”. 

Gheorghe Popa (65 de ani) din Piatra-Neamț a fost fochist la IJGCL. „Contribui cu 100 de lei din micile economii. Nu cred să existe om în această țară, care să aibă liniște, când știm că alții au suferit atât de dureros după cataclismul din 4 martie”».

Ion Tofan, directorul sucursalei județene CEC, spunea că, în doar câteva zile, în contul 1977, s-au înregistrat peste 22.000 de depuneri colective și individuale, însumând aproape 2 milioane de lei.

Primul depunător din județ a fost Silvia Guleș, care a donat 500 de lei.

* Bani de la aparatul de partid și donări de sânge

Membrii biroului Comitetului Județean de partid și al Comitetului Executiv al Consiliului Popular județean Neamț, activiștii de partid și de stat, reprezentanții organizațiilor de masă și obștești, cadrele de conducere din întreprinderi și unitățile economice, primarii orașelor și comunelor din județ au hotărât să ofere retribuția lor pe o lună pentru ajutorarea sinistraților și sprijinirea acțiunii de reconstrucție. Lucrătorii din aparatul propriu al Consiliului popular județean, precum și personalul din instituțiile de specialitate subordonate au decis să ajute cu o retribuție sau o jumătate de retribuție pe o lună, însumând 2.175.000 lei.

Centrul județean de recoltare și conservare a sângelui Neamț a fost luat cu asalt de donatori, în 10 zile înregistrându-se peste 1.000 de donatori. «Cifra poate fi și mai bine înțeleasă, ne spune dr. Elena Popovici, medicul șef al centrului, dacă o raportăm la donările obișnuite, care sunt în medie de 300 de prize în primele 10 zile. Primul donator sosit la noi în dimineața zilei de 5 martie a fost dr. Marilena Sandu. Pentru că sinistrații au nevoie de transfuzii nu oricum, ci cu sânge absolut proaspăt, donatorii au fost eșalonați pe o perioadă de timp mai îndelungată».

* Alte mențiuni

  • «Forestierii din județ și-au dirijat eforturile către fabricarea sortimentelor deosebit de solicitate acum. Ei au produs, peste sarcinile curente de plan, 250 mc cherestea rășinoase, 2.000 mp uși-ferestre, 1.000 mp parchete și peste 500 mp panouri de cofraj. Să adăugăm la acestea 5.000 mc bușteni de rășinoase, 600 mc bușteni de fag, 500 mc bușteni de stejar, 400 mc lemn de mină și 500 mc lemn de celuloză pentru a avea imaginea completă a acestor eforturi eroice».
  • «Am lucrat duminica trecută cu toate mașinile în plin, ne spune inginera Rodica Olteanu, șefa atelierului de tricotat de la IIS ”8 Martie”. Parcă niciodată nu am avut o asemenea participare și nu s-a muncit cu atâta tragere de inimă. Tricotera Gabriela Iurea își lăsase singuri acasă cei doi băiețași, de 4 și 5 ani, i-am spus de câteva ori să plece, dar nu a vrut, a continuat să lucreze la 4 mașini».
  • «Nevoia acută de materiale de construcții, resimțită în aceste zile pe șantierele refacerii, i-a găsit la post pe cei ce muncesc în cele trei unități specializate din județul nostru. Numai în primele 10 zile din martie, ei au realizat peste sarcinile de plan 233 mc prefabricate din beton armat, 43 mc panouri mari pentru locuințe, 66 mc diverse elemente prefabricate pentru construcții industriale și agrozootehnice, 1.800.000 cărămizi și blocuri ceramice, 378 mp elemente de planșeu, 21 mc stâlpi pentru liniile electrice aeriene».

Violeta MOȘU

Sursa: ziarul Ceahlăul, martie 1977