Evocări: Alecu Russo, asesor judecătoresc la Piatra-Neamț

Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chișinău – d. 5 februarie 1859, Iași), autorul volumului „Cântarea României”, și-a petrecut câțiva ani (1841-1844), ca asesor judecătoresc la Piatra-Neamț. Postul i-a fost încredințat de domnitorul Mihail Sturza. (Violeta MOȘU)

„Târgul Pietrei era, după spusele lui Alecu Russo, „urât, murdar, neprietenos și rău clădit” cu „străzi neregulate și strâmte, împotmolite de praf”, în care ploile dese cărau bolovanii și mâlul de pe Cozla. Inundațiile furioase ale Cuiejdiului rupeau gardurile și distrugeau grădinile și livezile. Pentru iluminare erau așezate din loc în loc, peste 200 de fânare înfipte pe tumurugi, de funcționarea cărora se îngrijeau fanaragii. Spre miazăzi, pe malul Bistriței, o cafenea turcească era în permanență ocupată de negustorii de vestigii. Profesorul I. A. Vaillant, făcând o călătorie prin Moldova ajunge și la Piatra-Neamț. Îi place poziția, „la poalele munților, pe malul unui râu repede”. A făcut ocolul muntelui Doamna, apoi s-a îndreptat spre Dărmănești care îi pare „un cătun sărăcăcios, așezat sub niște păduri seculare, la poalele munților”. (…)

Încă din 1823, prin prevederea articolului 280 din Regulamentul Organic, a luat ființă și o judecătorie de Neamț, cu sediul la Piatra.

După moartea clucerului Alexandru Popovici, la judecătoria din Piatra a fost numit „cilen” (asesor) Alecu Russo. Russo se sufoca în atmosfera egoistă, plină de lâncezeală și plictis a târgului și simțea în permanență nevoia unei evadări.

„Russo profita de poziția acestui oraș de la poalele Carpaților – spune Vasile Alecsandri – pentru ca să viziteze partea munților sălbatici, să cunoască de aproape obiceiurile populare și natura românilor țărani. În loc de a mucezi în nămolul datelor judecătorești, el se furișa printre dânsele de câte ori o putea face, pentru ca să cutreiere munții, să descopere legende”.

Vizita bunilor săi prieteni Alecsandri și Cuciureanu, în 1842, este un prilej de mărturisită bucurie. Împreună pornesc prin munții Moldovei „descoperind muntele, interpretându-l într-o realitate mult mai aproape de sublim decât orice altă priveliște pământeană“.Cu ajutorul și din îndemnul lui Alecu Russo, Vasile Alecsandri cunoaște bogăția creației folclorice românești, părăsește preocupările de versificație în limba franceză, exprimând în limba propriului său popor bucuriile, amarul și năzuințele acestuia.

Şi astfel, Piatra, muntele, folclorul au imprimat accente noi – pătrunse de vibranta sensibilitate și adânca gândire a poporului – operelor celor doi scriitori Vasile Alecsandri și Alecu Russo, dând – cum zice poetul – „patriei, cea mai dreaptă avere a ei”. („Piatra -Neamț în vremea lui Alecu Russo”, prof. Emilian D. Petrescu, cenaclul „Slova Nouă”, Ceahlăul, sâmbătă, 29 martie 1969)