Piatra-Neamț de acum și de altădată (XXIII): Supermagazinul Unic

Deschiderea supermagazinului Unic, „unul dintre cele mai frumoase complexe de deservire comercială din zona noastră”, a avut loc luni, 22 mai 1967, la ora 7:30. Situat în zona centrală a orașului, acesta a pus încă din prima zi la dispoziția consumatorilor un volum de mărfuri în valoare de 35 de milioane de lei.

Duminică dimineața (21 mai 1967), în timp ce magazinul era vizitat de sute de pietreni, într-o deschidere de prezentare, Vasile Roibu, directorul OCL Produse Industriale Piatra-Neamț, declara: „Consumatorul va găsi aici toate mărfurile, de la acul cu gămălie, până la costumul de haine modern și elegant. Cele 20 de raioane sunt deservite de un personal, în mare majoritatea calificat în școlile profesionale de comerț, pregătit și hotărât să fie atent și politicos față de clientelă”. (Steagul Roșu, marți, 23 mai 1967)

În toamna anului 1966, Ioan Rogojină, şeful Secţiei Comerciale a Sfatului Popular Orăşenesc, informa, în premieră, locuitorii despre noua unitate comercială:

Supermagazinul UNIC are o suprafaţă totală de 4.687 mp, din care 809 mp depozite. La prima intrare de la parter – aripa dinspre hotelul turistic Ceahlău – vom găsi articole de menaj, electrice şi chimice, cu aprovizionare prin sistemul autoservirii. De aici, urcăm la etaj. Vom avea la dispoziţie: jucării, articole de mercerie, galanterie, tricotaje, lenjerie, apoi ciorapi, pălării pentru femei, articole de marochinărie, pălării bărbăteşti, încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi copii, ţesături (stofe, bumbace şi mătăsuri). Aici, unele raioane sunt cu case de marcaj, altele, cu plata direct la vânzător.

Coborând în aripa opusă, ne vom putea aproviziona cu produse alimentare din sala cu autoservire, apoi cu dulciuri şi cafea, cu pâine şi produse de franzelărie, lapte şi produse lactate, mezeluri, carne, legume şi fructe. Sacoşa ne este plină. Vom putea, deci, petrece câteva clipe la berăria prevăzută cu terasă, ori la un cafe-bar alăturat. La ieşire ne întâmpină o agenţie Loto-pronosport, la care, dacă vom câştiga, ne putem recupera o parte din cheltuielile făcute; dacă nu, ne vom încerca norocul altădată – numai cine joacă, câştigă”.

La un an de la deschidere, supermagazinul „Unic” atrăgea ca un magnet mii de cumpărători. Într-un articol intitulat „În fluxul unui mare complex comercial”, apărut în cotidianul Ceahlăul, duminică, 25 august 1968, Mihai Asmarandei relata că „8.000 de clienţi se perindă zilnic. În medie, numai la „Super – Unic”, zilnic se rulează mărfuri în valoare de 200-300.000 lei, zilnic vânzarea se ridică la 250-300.000 lei, cu ponderea cea mai mare la confecții, ţesături, electrice. Cu 2.400.000 lei s-a depăşit în lunile care s-au scurs din acest an, planul la desfacere. Magazinul, deschis la 22 mai unul trecut, vinde de toate: încălţăminte, confecții, țesături, tricotaje, lenjerie, mercerie, cosmetice, jucării, articole electrice şi electrotehnice, vase de porţelan, de tablă, bibelouri. Din când în când magazinul se primeneşte. Apar noi necesităţi, raioanele se extind, se deschid noi raioane (ca de pildă cel cu articole de plajă), gondole, expoziţii.

Cincizeci şi cinci de vânzători – bărbați în pulovere verzi, speciale, femeile în halate albastre, cu emblema magazinului – primesc, poftesc, întreabă politicos şi servesc repede pe oaspeţi – cumpărătorii. Totul e expus la vedere, în vitrine, în rafturi şi pe mese, totul se poate pipăi, încerca, proba, alege. Pe uşile de jos, din spate, intră mereu noi și noi mărfuri, lifturile le urcă în magaziile de mână, cărucioarele le poartă spre rafturi, vânzarea continuă, raioanele sunt într-o activitate febrilă dar ordonată, atelierele de retuş şi de călcat nu cunosc lâncezeala, vânzătorii expun, aduc, sfătuiesc, servesc, împachetează mărfuri şi iar mărfuri.

Cât de departe e acest magazin, imens, curat, elegant, modern cu tumultoasa lui viață, de vechile şi întunecoasele dughene de pe aşa-zisa „Uliță strâmtă“ pe care pietrenii o mai țin minte încă! Aici intră zilnic camioane întregi de mărfuri, acolo n-aveai loc să le mişti între tejgheaua joasă şi mărfurile îngrămădite în unghere. Deosebiri fundamentale între comerţul mărunt şi cel pe scară mare, în flux continuu, întrevăzute de mult şi puse în lumină de pana de geniu a unui Emile Zola în al său roman „La paradisul femeilor”.

Aici, la întretăierea principalelor artere de circulaţie din Piatra-Neamţ, s-a şi format un mare vad comercial. Complexul, aşa cum l-a gândit proiectantul, include alături de „Super – Unic”, un mare magazin alimentar, altul de legume şi fructe, berărie, cafe-bar. În anumite ore ale zilei aici e un furnicar de lume care consumă sau se aprovizionează. I.L.F. Neamţ instalase aici, acum două-trei săptămâni, o singură tonelă cu legume şi fructe. Zilele trecute am numărat 4 tonele, toate solicitate. Pentru că, într-adevăr, aici e un loc de trecere, de încrucişare, propice vânzării şi cumpărării.

Umbrelele colorate ale berăriei, aşezate la mesele de afară, sclipesc sub luminile magazinului. Tineri se plimbă în jurul havuzului din centrul cadrilaterulul de piatră. Și nu arareori se văd turişti străini, parcându-și maşinile în față, intrând să schimbe valută şi ieşind cu pachete în care au bibelouri, perdele, lenjerie, încălţăminte, tricotaje, sau numai cauciucuri pentru autoturismele personale. Mărfuri româneşti, de calitate superioară, care ne vor face apoi o bună reclamă peste mări şi ţări.

Un mare magazin modern, la înălţimea celor mai bune din țară, acesta este complexul pe al cărui frontispiciu scrie cu litere mari SUPER UNIC”.

Violeta MOȘU