„Prietenii Ceahlăului” – prima asociaţie sportiv-turistică din Neamţ

Motto: „Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine”. (Calistrat Hogaş)

Profesorul emerit Vladimir Laşcu trăgea un semnal de alarmă în anul 1972, în privinţa nevoii imperioase a înfiinţării unei asociaţii sportiv-turistice, mai ales că existau foarte mulţi iubitorii ai muntelului, iar numărul lor continua să se mărească.

prof. Vladimir Lașcu

Noua asociaţie – spunea vrednicul om de sport – va putea grupa pe toţi amatorii de drumeţie cu piciorul şi va transforma cu timpul caracterul ei, canalizând energiile potenţiale spre sensuri înălţătoare. Cabanele vor redeveni ceea ce trebuie să fie, adică adăposturi pentru drumeţi şi nu cârciumi de pe plaiurile de munte”. Dar să-l urmărim în continuare pe prof. Laşcu…

dr. gh iacomi3

„Timpurile noi creează sensuri noi”

„Când m-am apropiat de masa pe care era întinsă o hartă, niciunul dintre cei ce o examinau nu m-a remarcat; gândurile lor pluteau departe, pe crestele Retezatului, preocupările pregătirilor absorbindu-i total. Discutau:

– De la Alba Iulia la Subcetate cu trenul şi mai departe cu «fiakerul» la Râul de Mori.

– Fiakerul?

– Aşa se spune pe acolo, e un fel de birjă.

– Primul popas îl facem la Gura Zlatei…

Cortul izotermic, busolele şi hărţile (am înţeles din discuţie) erau puse la dispoziţia celor trei viitori «exploratori» ai celui mai întins şi mai bătrân masiv muntos al nostru de către «Asociaţia Drumeţilor» din Piatra Neamţ, în al cărei sediu mă aflam de 10 minute. La o măsuţă învecinată, doctorul Iacomi, şoferul Segal şi inginerul Ţarălungă, în faţa unor ceşti aburinde de cafea, îşi împărtăşeau impresiile de la inaugurarea «Cabanei Cernegura», la a cărei construcţie a contribuit atât de mult asociaţia. Stând comod în fotolii, îndrăgostiţii drumeţiei răsfoiau revistele ilustrate de specialitate şi cărţile puse la dispoziţie de biblioteca asociaţiei. De pe pereţi, albul imaculat al zăpezii reflecta razele soarelui alpin şi iarba verde şi grasă a pajiştilor te îmbiia să te dăruieşti ei. Aici se năşteau planuri măreţe, aici începeau visurile pentru concedii. Totul te chema la drumeţie, la apropierea de natură, la contopirea cu ea, pentru a reveni împrospătat şi dornic de muncă, plin de tinereţe.

– Ce-mi văd ochii, Iorgule! (n.r. – dr. Iacomi) exclamai… şi m-am trezit. M-am trezit din somn, în patul meu, constatând cu regret că totul n-a fost decât un vis frumos, provocat de un recent articol din ziarul «Ceahlăul», prin care se punea în discuţie necesitatea înfiinţării unei asociaţii a prietenilor drumeţiei. Timpurile noi creează sensuri noi. Dicţionarul enciclopedic atribuie acelaşi înţeles cuvintelor «turism» şi «drumeţie», dar în realitatea nouă a vieţii noastre aceste înţelesuri se despart şi copilul care a crescut impetuos – drumeţia – îşi căută un nou adăpost, îşi vrea căminul său propriu, pentru a se putea dezvolta în voie şi pentru a-şi trăi propria viaţă“. (prof. Vladimir Laşcu, Ceahlăul, marţi, 28 ianuarie 1972)

prof amaicei (dr.)

Asociaţia a apărut 7 ani mai târziu

Asociaţia, atât de mult dorită de profesorul Laşcu, dr. Iacomi, profesorul Amaicei, inginerul Ţarălungă, s-a constituit peste 7 ani, în luna martie 1979, prin înfiinţarea cercului de turism „Prietenii Ceahlăului”, pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamţ, în cadrul Universităţii Cultural-Ştiinţifice. Profesorul Gheorghe Amaicei a declarat că, „acest cerc a funcţionat până la 1 noiembrie 1980, când ne-am reorganizat sub conducerea CJEFS Neamţ (am primit ajutor substanţial de la tovarăşii I. Balcâza, directorul CJEFS Neamţ şi D. Chelaru, directorul OJT Neamţ). Cercul de turism s-a transformat în Asociaţia Sportiv-Turistică «Prietenii Ceahlăului» şi a funcţionat pe lângă Oficiul Judeţean de Turism Neamţ. Scopul era de atragerea maselor largi de oameni ai muncii în practicarea unui turism civilizat, ocrotirea naturii şi a bunurilor obşteşti, întreţinerea potecilor turistice şi a marcajelor turistice, participarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii la activităţile turismului de masă, educarea tineretului pentru cunoaşterea zonelor turistice din judeţ şi din ţară, preocuparea pentru reorganizarea echipelor de salvamont din Bicaz şi a înfiinţării de noi echipaje. În august 1981, s-a pus în aplicare un plan de măsuri privind organizarea şantierului naţional al pionierilor din masivul Ceahlău în cadrul acţiunii patriotice «Asaltul Carpaţilor». Întâlnirile din cadrul AST «Prietenii Ceahlăului» aveau loc în prima şi a treia săptămână din lună, miercurea, la ora 18, la sediul CJEFS Neamt, de pe strada Ştefan cel Mare. Programul anual de activitate cuprindea o serie de manifestări din care exemplificăm: «Imagini din Alpi», prezintă Francisc Lipş, «Carpaţii Orientali», film, prezintă prof. Gheorghe Amaicei, «Amintiri din Ceahlău» prezintă dr. Gheorghe Iacomi şi ing. Corneliu Ţarălungă. Mai conferenţiau: Bleahu Marchian, Nae Popescu şi maestrul emerit al sportului, Emilian Cristea”.

„Munţilor! Pentru ce este în voi atâta frumuseţe?” (George Byron)

În septembrie 1974 s-a organizat prima ediţie a „Ştafetei Munţilor”, un festival de masă al turismului montan, care, începând cu anul 1977 s-a desfăşurat sub egida Daciadei. Faza finală a ediţiei inaugurale, la propunerea FRTA şi cu iniţiativa grupului de turişti nemţeni (Gheorghe Iacomi, Gheorghe Amaicei, Gr. Tartacan, Octavian Zaharia, ing. Apostol), s-a organizat în zona Durău-Ceahlău. Judeţul nostru a avut participanţi la toate fazele finale, iar pentru activitatea depusă nemţenii au fost onoraţi cu organizarea celei de-a X-a ediţii desfăşurată tot în staţiunea Durău, în septembrie 1983.

În revista „România Pitorească”, Gheorghe Băltog, cabanierul de la poalele Ceahlăului, declara în anul 1974 că, „într-un an găzduim 12-13.000 de turişti care dorm şi peste 20.000 care iau masa. Sunt cabanier numai de trei ani. Avem 10 clădiri. Cabanele sunt vechi, unele au peste 100 de ani. În curând se vor construi un motel cu vreo 80 de locuri, ba chiar şi un teleferic”.

AST „Prietenii Ceahlăului” se numeşte în prezent Clubul EcoTuristic „Doctor Gheorghe Iacomi”. Pe 18 octombrie se vor împlini 27 de ani, de când, aşa cum spun cei care l-au cunoscut, dr. Iacomi a plecat să urce Ceahlăul din ceruri.

Violeta MOȘU; Foto: eusuntdaniela.ro

dr. gh iacomi2

Comisia de organizare a întâlnirii republicane a drumeţilor „Ştafeta Munţilor”, la nivel judeţean, era formată din: Gheorghe Amaicei – profesor, preşedinte-membru CNEFS-FRTA; Gheorghe Iacomi – medic, preşedinte AST „Prietenii Ceahlăului”; Corneliu Ţarălungă – inginer, coordonator tehnic Salvamont; Petru Covrig – pensionar, membru AST „Prietenii Ceahlăului”; Ioan Carp – tehnician, secretar al comisiei.