Piatra-Neamț de acum și de altădată (XV): Muzeul de Științe Naturale

Emblematicul istoric și orator Iulian Antonescu (fost director al Muzeului Regional Bacău, apoi director în cadrul Direcției Muzeelor), împreună cu soția sa, prof. Eugenia Antonescu, a donat în anul 1961 o frumoasă clădire, situată într-o zonă foarte bună a orașului (strada Petru Rares, nr. 26), cu dorința precisă de a se înființa un Muzeu de Științe Naturale la Piatra-Neamț.

Iulian Antonescu

Astfel, orașul şi-a îmbogăţit zestrea culturală cu un nou şi prestigios aşezământ – „ factor de instruire şi educaţie a tuturor celor care-i vor trece pragul, sursă inepuizabilă de studiu pentru cei mai exigenţi cercetători din domeniul respectiv”.

Deschiderea oficială pentru marele public a avut loc la 15 noiembrie 1969. Un an mai devreme, sălile de la parterul clădirii au găzduit o expoziție documentară intitulată «Evoluția geologică» și «Din flora și fauna ținutului Neamț»”.

„Inițial, Muzeul de Științe Naturale din Piatra-Neamț ar fi trebuit să se numească «Carpații românești» și să adăpostească dovezi ale evoluțiilor naturale de pe un teritoriu mai larg. Având în vedere însă bogatul material existent numai în acest județ, ca și vecinătatea unor muzee cu același profil (Bacău, Iași), în vitrinele sale vor intra piese culese numai din ținutul Neamțului. Instalat într-o frumoasă clădire de curând renovată (donația I. Antonescu), pe strada V.I. Lenin, muzeul va dispune de 10 săli de expoziție (5 la etaj și 5 la parter), la care se adaugă holurile ce vor înfățișa trecerile de la o eră la alta, în săli fiind expuse dovezile materiale ale evoluției speciilor de plante și animale, ca și cele geologice. În afară de acestea, la demisol vor fi construite două diorame, una ilustrând muntele Ceahlău, cealaltă o biogrupă a cocoșilor de munte. Nu vor lipsi nici reprezentanții speciilor de animale, mari și mici, care populează astăzi munții noștri. Dintre raritățile existente aici se remarcă mai ales colecția de pești fosili din neozoic, unică în Europa. Ea a fost culeasă și studiată de directorul muzeului, tovarășul profesor Mihai Ciobanu, care a și publicat observații mai amănunțite asupra ei, în revistele de specialitate (Sursele principale ale colecției: Cozla și Pietricica).

Prin munca entuziastă a colaboratorilor, muzeul care va dispune și de o bogată bibliotecă documentară de specialitate, va putea fi deschis definitiv spre sfârșitul anului viitor. Până atunci, în special pentru elevi, a fost organizată o expoziție documentară în sălile parterului. Conduși cu bunăvoință de tovarășa îndrumătoare Lilica Roman, constatăm că aici sunt expuse piesele reprezentative ale principalelor colecții din muzeu (roci, fosile, insecte, plante). (N. Emanuel, student, Ceahlăul, sâmbătă, 31 august 1968)

La inaugurarea Muzeului de Științe Naturale au luat cuvântul Vasile Drăguţ, directorul Direcției Muzeelor și Monumentelor din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Gheorghe Bunghez, președintele Comitetului Județean Neamț pentru Cultură și Artă, Iulian Antonescu, directorul Muzeului Județean din Bacău, președintele Comitetului Județean Bacău pentru Cultură și Artă. Alături de oamenii politici ai vremii  – Ștefan Boboș, Vasile Dascălu, Constantin Potîngă, Ioan Angelescu, Gheorghe Ibănescu – au mai participat muzeografi de la alte instituții similare din țară, oameni de știință și cultură din Piatra-Neamț, un numeros public.

„Încă din prima sală, vizitatorii sunt puşi în temă cu factorii orogenetici care modifică încontinuu scoarţa pământului: orogeneza, sedimentarea, vulcanismul etc., pentru ca, apoi, prin parcurgerea următoarelor săli, să ia contact cu principalele aspecte ale evoluţiei paleogeografice a zonei naturale Neamţ, pe baza unui material autentic – roci, fosile etc.-  adunat din această zonă. Traversând în continuare muzeul, vizitatorii vor face cunoştinţă cu bogăţia floristică şi faunistică a zonei, reflectată de diorame biogeografice, biogrupe şi vitrine, care evidenţiază totodată, unele probleme de biologie, relaţii trofice, adaptări etc. Se află adunat aici un material de studiu extrem de bogat în faună fosilă din mezozoic, peşti fosili din oligocen descoperiţi pe Cozla, Pietricica şi Cernegura, argumentele ştiinţifice fiind susţinute fie de o hartă zoomorfologică a ţinutului Neamţ, exemplificată cu diapozitive care arată influența factorilor externi (modelatori) asupra actualului relief al ţinutului, fie de diorama Cheilor Şugăului sau a Peşterii Toşorog.

Vitrinele ingenios lucrate, bine luminate, oferă vizitatorilor exemplare rarisime din fauna ținutului natural al Neamțului: păsări folositoare, unele trăind la altitudine de peste 1200 m., multe dintre ele declarate monumente ale naturii, păsări nocturne, diferite specii de fluturi și insecte etc.

Indiscutabil, piesele de maximă atractivitate sunt dioramele. În afara celor amintite, o impresie deosebită produce diorama Masivului Ceahlău, cu flora şi fauna caracteristică, diorama în care se arată legăturile trofice dintre unele animale nocturne, dintre care vulpea și buha sunt surprinse la aceeași sursă de hrană, sau diorama care reprezintă un luminiș de pădure, populat de căprioare  amenințate de atacul perfid al râsului.

Avem certitudinea că vizitatorul, mai mult sau mai puțin avizat, va zăbovi cu mult interes în fața vitrinei cu salamandre, a aceleia care prezintă în secţiune galeriile cârtiţei, sau a tabloului cu morfologia externă a caradascei, aşa cum, terminându-și bogat ilustrata călătorie prin erele geologice, va zăbovi în faţa hărţii în relief a judeţului, care pune în valoare bogățiile și frumusețile naturale ale acestui minunat colț de țară”. (Ceahlăul, duminică, 16 noiembrie 1969)

Colectivul Muzeului de Științe Naturale era format din Mihai Ciobanu, director, Elena Florescu şi Vasile Manolache, muzeografi principali, Petru Arhire, restaurator, Lilica Roman, îndru­mător, Ana Nica, contabil, Aurelia Ciubotaru, Rodica Drăguşin şi Maria Berea.

Mihai Ciobanu

Printre specialiştii care au acordat un sprijin calificat în deschiderea Muzeului Judeţean de Știinţe Naturale s-au aflat prof. dr. Mircea Alexandru Ieniștea, de la Facultatea de Biologie din Bucureşti – „Aşa cum se prezintă astăzi, la inaugurare, Muzeul de Știinte Naturale din Piatra-Neamţ constituie, efectiv, o treaptă ascendentă de realizare, superioară aceleia atinsă de alte muzee din țară. Şi aceasta, în primul rând, datorită curajului colectivului muzeului care şi-a asumat dificila sarcină de a aduna diferite exponate de muzeologie în cea mai mare parte prin mijloace proprii. Este o realizare complexă, care se caracterizează prin probitate desăvârşită şi exactitate ştiinţifică uimitoare. Liceele din Piatra-Neamţ, toate şcolile din municipiu şi din împrejurimi au la îndemână o sursă de documentare certă, ştiinţifică, obiectivă, ingenios prezentată, pe care profesorii de ştiinţe naturale și învățătorii nu o vor putea trece cu vederea” –  și prof. Maria Iacob, inspector la Direcţia Muzeelor şi Monumentelor din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă –  „Am rămas plăcut impresionată de entuziasmul, de activitatea membrilor colectivului muzeului, nu numai de colecţionare ci şi de intensă cercetare ştiinţifică. Aceşti oameni n-au precupeţit niciun efort: pentru respectarea adevărului ştiinţific au mers până acolo încât toate piesele faunistice şi floristice expuse în diorame le-au transportat din locurile reprezentate. Şi mă refer nu numai la diferite flori sau ierburi, ci chiar la arbori şi diferite vieţuitoare. Este remarcabilă, de asemenea. strădania muzeografilor de a prezenta cât mai complex viața animalelor, pătrunzând, în acest scop, în aspecte – le-aş zice intime –  de foarte mulţi necunoscute, ale acesteia. Prezentarea problemelor de ecologie va contribui, cu certitudine, la elucidarea de către vizitatori a multor taine ale naturii”.

Muzeul de Științe Naturale va celebra anul viitor trecerea a jumătate de veac de la deschiderea oficială.

Violeta MOȘU