Cronici sportive locale din perioada interbelică

Ziarele pietrene din perioada interbelică nu abundau, dar nici nu duceau lipsă de informații sportive. În prim-plan se aflau cronicile despre meciurile de fotbal susținute de echipa Ceahlăul. Totuși, jurnaliștii vremii relatau și despre alte discipline sportive cum ar fi: atletismul, gimnastica, natația, ciclocrosul, turismul, voleiul. Nici sporturile de iarnă nu erau omise, ba din contră li se acorda o atenție deosebită. Considerată stațiune climaterică, localitatea Piatra-Neamț dispunea pe lângă celebrul teren Borzogheanu și de un patinoar la Cercul Militar.

Adunarea generală a AS Ceahlăul pe anul sportiv 1933/1934

Constantin Grigoriu (nr. 7)

Duminică, 17 iunie 1934, AS Ceahlăul și-a ținut adunarea generală în localul școlii primare Th. Raux și G. Lalu. Din raport reiese că, de la 1 aprilie 1933 până la 15 iunie 1934 s-au încasat 57.284 lei, s-au cheltuit 52. 818 lei, rămânând un sold de 4.466 lei în numerar și acte în casă. Se face alegerea noului comitet în care sunt aleși domnii: Constantin Grigoriu (președinte), G. Jachet și I. Timofte, vicepreședinți, Fr. Del-Bo, V. Grigoriu, C. Ciucă, E. Butnaru și I. Bordea, membrii și Ştefan Pecek, casier”. (Avântul, 15 iulie 1934)

Ziua sportului și sărbătoarea tineretului la Piatra-Neamț

Ziua sportului, în anul 1934, s-a sărbătorit la Piatra-Neamț cu un fast deosebit.

AS Ceahlăul având concursul valoros și neprecupețit al garnizoanei locale, al liceului de băieți precum și al asociației Macaby, a alcătuit un program sportiv bogat și atrăgător. La ora 4 în sunetul marșului intonat de muzica militară, echipele sportive defilează în fața spectatorilor. Urmează concursul de viteză pe 100 metri, la care Ceahlăul ocupă locul întâiul (prin Burchi) și al treilea (prin Negru Eugen), iar garnizoana al doilea prin locotenenet Gheorghe Stan. La concursul de biciclete, categoria întâi se clasifică primul elevul Dușescu, iar la categoria a doua, elevul Alexandru Luca. În timp ce bicicliștii își urmau cursa, pe teren s-a jucat match-ul de volley-ball între echipa liceului și cea a garnizoanei, încheiat cu rezultatul de 2-0 pentru liceu (15-5, 15-3). La ștafeta de 4X100 m, se clasifică pe locul întâi echipa Ceahlăul, urmată de cea a garnizoanei. Ultimul număr din program îl formează match-ul de foot-ball dintre Ceahlăul și Moldova (Buhuși) încheiat cu scorul de 3-1 (1-1) pentru prima echipă. Pentru localnici au marcat: Atanasiu, Mâță, Herghelegiu, iar pentru oaspeți Cireș (din 11 m). La sfârșit, un juriu format din domnii V. Ghițescu, directorul liceului, dr. Iurașcu și av. Haimovici au împărțit medalii de argint primilor clasificați”. (Em. B., Avântul,17 iunie 1934).

Ziua tineretului a fost marcată pe Borzogheanu cu demonstrații de gimnastică:

Străjeri și străjerele de școli primare, conduse de domnul comandant M. Trincă, deschid seria frumoaselor mișcări de ansamblu, perfect executate. Urmează repriza a doua, alcătuită din străjerele de curs secundar, sub comanda doamnei Albanezu. Intrând pe teren în formație ce amintește baletul, unitățile reprizei au executat un ansamblu în care nu știai ce să admiri: eleganța mișcărilor ori exactitatea execuției. Repriza a treia, a școlilor secundare de băieți, condusă de domnul M. Trincă își face intrarea bărbătește, într-o aliniere desăvârșită. Execută sobru, voinicește, stârnind admirația”. (Avântul, 11 iunie 1939)

Sporturile de iarnă

Patinoarul Cercului Militar a rămas pentru pietreni singurul loc de distracții : iarna vezi domni în vârstă și cucoane, copii mărunți și de liceu. Fetițe dulci, cu ochi negri fac în ciudă acelora care nu știu să patineze. Unii spun că-i bine și să privești, dar alți se plâng că s-a pus taxă pe intrare”. (Avântul, 20 ianuarie 1935).

Unul dintre întemeietorii ziarului Avântul,  V. L. Stăhiescu, a făcut o splendidă pledoarie sporturilor de iarnă:

Acest oraș oglindind așa de fidel așezările citadine elvețiene, situat în largul triunghi alcătuit de masivele păduroase care îl adăpostesc păstrându-i mereu o temperatură potrivită chiar în geroasele zile de iarnă, menit, prin așezarea lui excepțională să ajungă o vestită stațiune sportivă de vară și de iarnă, așteaptă trist și resemnat ca inițiativa particulară măcar să-i dea odată avântul necesar lansării lui definitive drept important centru sportiv întrucât edilii noștri angajați în cu totul alte direcții nici nu-și pot da seama de extinderea și de veniturile ce le-ar avea orașul dintr-o statornicire definitivă a sportivilor pe aceste meleaguri. Dacă în timpul verii turismul, natația, tenisul, foot-ball-ul și toate celelalte sporturi estivale fac deliciul mulțimii de vilegiaturiști veniți să-și destindă nervii în învolburarea dintre soare și umbră sau în răcoroasele unde ale Bistriței cristaline, apoi cealaltă mulțime a amatorilor de sporturi de iarnă ar găsi aici destule locuri pentru schi, săniuș, patinaj, bob, hochei, locuri rivalizând cu Râmnicu Vâlcea prin așezare și peisaj și cu Sinaia chiar, prin naturalețe. Suntem însă prea nepăsători la splendorile oferite din toate punctele de vedere de regiunea noastră; parlamentarii și-au dovedit nepăsarea și indolența chiar prin faptul că orașul nostru n-are 50 la sută reducere pe calea ferată pentru iarnă”. (Avântul, 1934)

Cercul de turism

În anul 1934, Cercul de Turism din Piatra-Neamț avea 50 de membri și un fond de 8.000 lei.

„Activitatea cercului a constat în marcarea potecilor de pe Cozla și în stăruințe pentru amenajarea drumului Peste Vale. Se va interveni pentru amenajarea drumului de pe Cernegura, de la Cheile Bicazului și de pe Valea Tarcăului. În acest scop o delegație se va prezenta domnului ministru Costinescu pentru ajutor. S-a dispus afilierea cercului la Societatea Turing Clubul României, facerea unui apel pentru noi înscrieri și tipărirea unui ghid și a unei călăuze pentru a face cunoscute bogățiile turistice din acest județ. Se va crea un birou pentru turiști, care va funcționa la poliție și gară“. (Avântul, 27 mai 1934)

Gânduri despre sport

Ziaristul Gheorghe Fidler scria în 1939 că „fiecare om ar trebui să facă puțin sport și mai ales intelectualii, sedentarii, birocrații. Am observat adesea și mi-au mărturisit-o și alții, că atunci când te urci într-un pom și-l curăți de crengi uscate, de omizi, ori culegi fructele, toate organele corpului nostru iau partea activă, prin mișcări variate, întrunind utilitatea tuturor sporturilor din lume. De asemenea, când scoți apă dintr-o fântână, tai lemne, seceri sau cosești, legi snopi, arunci pale de fân în prepeleci, curăți islazul de spini și mărăciniș, bați nucile, culegi flori de tei, aduni de pe câmp sulfină și levănțică, prășești păpușoi, faci straturi de ceapă sau de flori, arături de primăvară sau de toamnă și, în sfârșit, alte activități obișnuite în cele 4 anotimpuri. Iată că prin această utilă înfrățire cu natura, fizicul omenesc se dezvoltă, viața capătă longevitate, exhibițiile pugilistice de la tribune dispar, sportul atinge țeluri noi. Cum s-ar realiza practic acest plan de activitate, e o problemă desigur și partea cea mai grea ar fi crearea unei mentalități utilitariste și renunțarea la plăcerea ce o produc unele sporturi, celor ce le practică. Apoi, am avea o nouă specie de șomeuri: sportsmenii profesioniști”. (Avântul, 20 august 1939)

Violeta MOȘU