Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț este gazda unui nou eveniment în cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“, derulat în parteneriat cu Radio România Chișinău, chiar în Ziua Bibliotecarului și Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor, luni, 23 aprilie 2018, cu începere de la ora 10:00, în Sala Info-Club.
Tema dezbaterii din această ediție este „Supraviețuirea literaturii române în stânga Prutului în perioada sovietică“, iar invitații speciali sunt basarabenii Ana Bantoș, critic și istoric literar, conferențiar universitar, doctor habilitat în filologie, și Alexandru Bantoș, publicist editor, redactor-șef al revistei de știință și cultură „Limba Română“, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu“ din Chișinău.
Evoluția literaturii în Basarabia trebuie analizată în corelație cu evenimentele istorice care au marcat decisiv acest spațiu românesc. Teritoriul din stânga Prutului a fost supus unui amplu proces de deznaționalizare în primii ani sovietici. I-a fost impus o limbă inventată, „limba moldovenească“, și un nou sistem grafic, alfabetul chirilic. În anii `50 a fost interzis accesul la literatura tipărită în dreapta Prutului și au fost scoase din cărți cuvinte precum „România“, „român“, „românesc“, „românește“.
Alexandru Bantoș
Despre cum a evoluat și a supraviețuit literatura română în stânga Prutului în vremuri chinuite vom afla de la invitații acestei ediții. Alexandru Bantoș este publicist, editor, redactor-șef al revistei de știință și cultură „Limba Română“, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu“ din Chișinău. Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al unor subdiviziuni redacționale la Radioteleviziunea Moldovenească (1973-1981), Editura Cartea Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei“ (1982-1986), revista „Moldova“ (1986-1990).
În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română“, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect al limbii în stânga Prutului. În calitate de redactor-șef adjunct (1991-1993), apoi de redactor-șef (din 1994 până în prezent), asigură plasarea revistei în prim-planul vieții cultural-științifice din Republica Moldova.
În cei 20 de ani de la apariția primului număr, „Limba Română“ a devenit o instituție de cultură necesară procesului de renaștere în Republica Moldova, fiind apreciată pentru calitatea discursului publicistic în întreaga cultură românească.
Ana Bantoș
Ana Bantoș este critic și istoric literar, conferențiar universitar, doctor habilitat în filologie. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1973). Din 1973 a activat, până în 2009, la Institutul de Limbă și Literatură (actualul Institut de Filologie) al Academiei de Științe din Chișinău, unde a parcurs drumul de la funcția de laborant până la cea de cercetător științific coordonator, director adjunct (2006-2007) și director (2007-2009). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași (1998), cu o teză despre sacrul în poezia contemporană din Basarabia. Este doctor habilitat (2010) cu o lucrare despre deschiderea literaturii române din Basarabia postbelică spre valorile literare universale, susținută la Institutul de Filologie al Academiei din Chișinău.
A participat la elaborarea, sub auspiciile Academiei Române, a celei de a II-a ediții a Dicționarului general al literaturii române (primele volume), între anii 2011-2013.
Între anii 2015-2017 a deținut funcția de consilier al ministrului educației din Republica Moldova.
Redactor-șef al „Revistei de Lingvistică și Știință Literară“ (2007-2009), publicație a Institutului de Filologie al ASM, redactor-șef adjunct al revistei „Limba Română“ (1997-2001 și din 2014 până în prezent.
A publicat volumele: „Creație și atitudine“ (Studii și articole de critică literară), Editura Literatura artistică, Chișinău, 1985; „Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană“. Monografie, prefață de Constantin Ciopraga, Editura Fundației Culturale Române, București; „Recuperarea autenticului“, Chișinău-prim, 2006; „Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică“. Monografie, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu“ Chișinău, 2010; „Literatura basarabeană și modelele literare europene“ (Critică și istorie literară), Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013.
„Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“
Reamintim că „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău ce presupune organizarea unor activități cultural-educative, de documentare și informare în cadrul unor întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum: învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut. Susținător al proiectului este omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu, cetățean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene și apropierii celor două maluri de Prut.
Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț marchează prin activitățile de luni, 23 aprilie, dubla sărbătoare Ziua Bibliotecarului și Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. În această zi, în scopul facilitării accesului la lectură și la cunoaștere, toți doritorii pot obține gratuit permisul de utilizator, care oferă acces la serviciile bibliotecii. (Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț)
