Muzeul de Artă Piatra Neamț

Cum a luat ființa Muzeul de Artă Piatra Neamț ?

Constituirea colecţiei de artă la Piatra-Neamţ este legată de activitatea lui Constantin Matasă (1878-1971), preot, arheolog, memorialist, care după înfiinţarea Muzeului Arheologic în 1934 s-a preocupat de înfiinţarea unor secţii noi în cadrul acestei instituţii.

Astfel, ca urmare a eforturilor sale, la 17 octombrie 1960, Ministerul Culturii aprobă înfiinţarea secţiei de artă pe lângă Muzeul Arheologic şi începe acţiunea de colectare şi achiziţionare a materialului pentru constituirea fondului de bază muzeistic.

Această activitate a fost coordonată de pictoriţa Iulia Hălăucescu (1924-2007) şi de soţul său Petronius Hălăucescu (1920-2007), numit custode al Colecţiei de Artă.

Primele lucrări primite ca donaţii din partea Fondului Plastic Bucureşti şi a Uniunii Artiştilor Plastici din România au fost expuse într-o sală a Muzeului Arheologic. Ca urmare a interesului manifestat de vizitatori, în anii următori, paralel cu demersurile făcute pentru obţinerea unui local propriu, s-a urmărit creşterea colecţiei prin achiziţionarea unor lucrări semnate de artiştii nemţeni din perioada modernă, postmodernă şi contemporană:

  • D. Stahi (1844-1920),
  • Aurel Băeşu (1896-1928),
  • Lascăr Vorel (1879-1918),
  • Aurelia Vasiliu-Ghiaţă (1896-1992),
  • Simona Vasiliu-Chintilă (1928-2009),
  • Iulia Hălăucescu (1924-2007),
  • Eugen Crăciun (1992-2001),
  • Pompiliu Clement (1923-1985).

Înfiinţată în 1980 cu statutul de Muzeu de Artă şi având la bază colecţia deschisă în 1960, instituţia funcţionează într-o clădire construită în 1930, integrată armonios în perimetrul Curţii Domneşti din Piatra-Neamţ, dominată de ctitoriile lui Ştefan cel Mare.

Creşterea numărului de lucrări s-a făcut prin donaţii, transferuri fără plată şi achiziţii. Una dintre donaţiile importante este cea a medicului, profesor universitar Paul Gotcu (1898-1981), medic militar şi al Casei Regale, un mare colecţionar de artă, prieten al artiştilor din perioada interbelică.

În 1970 acesta a dăruit oraşului Piatra-Neamţ, prin instituţia muzeală opere semnate de:

  • Tonitza (1886-1940),
  • Petraşcu (1872-1949),
  • Francisc Şirato (1877-1935),
  • Vladimir Frimu (1900-1967).

Alte donaţii importante aparţin artistelor nemţene Aurelia Vasiliu-Ghiaţă, Iulia Hălăucescu şi Simona Vasiliu-Chintilă.

Istoricul clădirii

Clădirea în care funcţionează Muzeul de Artă a fost construită în 1930 cu destinaţia de şcoală primară (Şcoala primară nr. 1 de băieţi „Lascăr Catargi”) prin „sârguinţa şi ajutorul lui G. V. Măcărăscu, deputat, primar fiind V. Ioaniu”, aşa cum se consemnează pe placa de marmură dezvelită la 1 decembrie.

Arhitecţii care au proiectat-o au fost Roger Bolomey şi Fr. Droz, constructorul Carol Zani iar sculptorul decorator, Vicenzo Puschiasis. Construcţia are un stil arhitectonic de inspiraţie tradiţională: armonie în proporţii, gust şi măsură în decorare şi o remarcabilă grijă pentru funcţionalitate.

Expoziţia de bază (2013) – Muzeul de Artă Piatra-Neamţ

În anii 2010-2011, Muzeul de Artă a cunoscut ample lucrări de restaurare.

Tematica noii expoziţii permanente ţine seama de îndeplinirea a două obiective:

  • valorificarea creaţiei artiştilor nemţeni care are o continuitate de peste 120 de ani,
  • valorificarea donaţiilor importante primite de muzeu de-a lungul anilor: donaţia Paul Gotcu din 1975, donaţia Aurelia Vasiliu-Ghiaţă din 1983, donaţia Simona Vasiliu-Chintilă din 2005 şi donaţia Iulia Hălăucescu din 2009.

Coordonatele care punctează stadiile evolutive ale artei româneşti sunt şi genericele sălilor:

  1. Specificul naţional şi interferenţele europene, referindu-ne la curentele care au influenţat pictorii C.D.Stahi, Aurel Băeşu şi Lascăr Vorel.
  2. Lecţia maeştrilor – metaforă şi culoare, corespunde perioadei interbelice în arta românească prezentată în sala 2.

Aici este pusă în valoare în valoare donaţia dr. Paul Gotcu, care cuprinde lucrări de pictură şi grafică semnate de Nicolae Tonitza, Gh. Petraşcu, Francisc Şirato, Paul Verona, Vladimir Frimu şi Nicolae Milord.

Alături de ei, figurează pe simeze Ştefan Popescu, Samuel Mützner, Camil Ressu, Ion Ţuculescu, Petru Hârtopeanu şi Corneliu Baba. Sculptura interbelică este reprezentată de lucrarea monumentală „Dragoş şi zimbrul” realizată de Ion Jalea.

  1. Avangarda interbelică este evocată în sala 3 de la parterul muzeului, unde, cu excepţia lucrărilor precursorului expresionismului în arta românească, Lascăr Vorel, se valorifică donaţiile primite în anul 2003 şi anul 2005 din creaţia lui Victor Brauner, Marcel Iancu şi Jacques Herold. Numărul mic de lucrări expuse este suplinit de valoarea excepţională a creaţiei autorilor, renumiţi pe plan mondial.
  2. Aurelia Vasiliu-Ghiaţă şi Dumitru Ghiaţă.

Aici este prezentată donaţia artistei nemţene care cuprinde tapiserii din creaţia sa şi lucrări de pictură semnate de soţul său, Dumitru Ghiaţă. Sunt de asemenea expuse lucrări de sculptură aparţinând artiştilor interbelici şi postmoderni consacraţi: Ion Jalea, Ion Irimescu, Miliţa Petraşcu, Emilian Cèline, George Apostu, Dumitru Pasima, Clement Pompiliu.

  1. Repere postmoderne şi contemporane este titlul sălii expoziţiei permanente care pune în valoare, în primul rând, lucrările artiştilor nemţeni afirmaţi pe plan naţional care au făcut donaţii importante instituţiei noastre: Simona Vasiliu-Chintilă, Iulia Hălăucescu, Eugen Crăciun, Elena Uţă Chelaru. Sunt expuse şi lucrări de pictură, grafică şi sculptură semnate de artiştii premiaţi la diferite ediţii ale Bienalei Naţionale „Lascăr Vorel”, cum ar fi: Ion Sălişteanu, Dan Hatmanu, Teodor Moraru, Gheorghe Zărnescu; de asemenea, autori consacraţi care au avut expoziţii personale în muzeul nostru şi au donat lucrări cu acest prilej: Marin Predescu, Elena Urdărescu Herţa, Ovidiu Maitec, Nicolae Fleissig.

Contribuţia Iuliei Hălăucescu la înfiinţarea instituţiei ne-a determinat să-i dedicăm Sala expoziţiilor temporare care-i poartă numele şi unde vor fi organizate expoziţii tematice cu lucrări din colecţia donată, expoziţii de autor, colective, de grup, ale artiştilor nemţeni şi din ţară.

Informațiile din acest articol au fost preluate de pe pagina oficială a

Muzeului de Artă Piatra Neamț:

http://mapn.muzeu-neamt.ro/