Muzeul Cetatea Neamț Târgu-Neamț

Numele cetăţii (Cetatea Neamț) provine, probabil, de la hidronimul de „Neamţ” pe care îl poartă râul care curge pe sub poala muntelui şi de la care şi-au luat numele oraşul şi mănăstirea din apropiere.

Mult timp centrul politic al regiunii a fost oraşul de pe apa Neamţului (cunoscută în acest sector şi sub numele de Ozana) unde pârcălabii cetăţii erau şefii administrativi, militari şi judecătoreşti, numele de Neamţ extinzându-se apoi asupra ţinutului şi judeţului, aşa cum şi oraşul Piatra, după mijlocul secolului al XIX-lea, va deveni Piatra-Neamţ.

Fortificaţiile Cetăţii Neamţ trebuiau să reprezinte un avantpost important în lupta de apărare a graniţei de vest a Moldovei, a trecătorilor Carpaţilor Răsăriteni mai ales, pe unde putea veni asupra statului moldovenesc primejdia cea mai mare: la acea vreme regatul maghiar îşi manifesta cu evidenţă politica de continuă expansiune teritorială spre est.

Aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului, Cetatea Neamţ străjuia valea Moldovei şi a Siretului, ca şi drumul care trecea peste munte în Transilvania, de la Târgu Neamţ spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheşului. Fiind una din cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamţ a fost prezentă în evenimentele de primă importanţă pe care le-a cunoscut această parte de ţară.

Potrivit concepţiei strategice a domnitorilor Moldovei de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul veacului următor, Cetatea Neamţ trebuia să se încadreze în sistemul general de apărare a ţării, alături de alte fortificaţii similare.

Momente esenţiale din istoria Cetăţii Neamț

Primul eveniment deosebit referitor la Cetatea Neamţ s-a petrecut la sfarşitul secolului al XIVlea, in timpul domniei lui Ştefan I Muşat (cca.1394-1399), cand regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ce urmărea o politică de expansiune teritorială la răsărit de Carpaţi, intreprinde o expediţie militară asupra Moldovei.

Cronica oficială maghiară şi documentele emise de Sigismund consemnează că armatele regale au inaintat pană la reşedinţa domnească, unde Ştefan I „i-a făcut supunere”.

In preajma Cetăţii Neamţului, „ante castrum nempch”, pe care cu siguranţă regele Ungariei a asediat-o, s-a emis, la 2 februarie 1395, un act de cancelarie care constituie prima menţiune documentară certă a monumentului.

Referitor la acest eveniment, cronica veche moldovenească a păstrat ştirea că Ştefan Vodă a invins pe regele Sigismund la Hindău (azi Ghindăoani, comuna Bălţăteşti, la circa 12 km sud de Targu Neamţ), fapt confirmat şi de inscripţia de pe piatra de mormant a lui Ştefan I de la Rădăuţi. Cum regele Ungariei a mai dat, la cateva zile diferenţă, respectiv la 14 februarie, un alt act de cancelarie in Braşov, se poate deduce că oştile sale au trecut munţii in grabă după lupta de la Ghindăoani.

Concluzia care se desprinde este uşor de tras: la acest prim botez al focului – Cetatea Neamţ a rezistat cu succes in faţa oştilor duşmane, inscriind o primă pagină de istorie glorioasă.

Dezvoltarea tehnicii de luptă prin perfecţionarea armelor de foc, care puteau arunca ghiulele mult mai mari şi mai grele, de piatră sau de fontă, capabile să provoace distrugeri zidăriei, a făcut ca cetăţile să se adapteze noilor pericole, drept pentru care construcţiile in unghi drept au fost incadrate de turnuri sau bastioane rotunjite.

La Cetatea Neamţ astfel de lucrări au fost realizate in timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), probabil in timpul răgazului dintre lupta de la Vaslui din ianuarie 1475 şi 26 iulie 1476, cand a avut loc confruntarea de la Războieni.

Expoziţia de bază – Muzeul Cetatea Neamț

Expoziţia de bază a Muzeului Cetatea Neamţ realizată integral de Complexul Muzeal Județean Neamț se află la jumătatea drumului dintre concepţia clasică, riguroasă din punct de vedere ştiinţific şi bazată pe expunerea unor tipologii de obiecte, şi tendinţele muzeografice inovatoare axate pe participare şi interactivitate.

Sala 1 – Turnul de nord-vest, care prezintă planul de vizitare, cadrul natural, căile de acces şi descoperirile arheologice datate anterior construcţiei de pe culmea Pleşului;
Sala 2 – Sala de Sfat şi Judecată prezintă momentele esenţiale din istoria Cetăţii şi o serie de exponate tridimensionale (arme, steaguri, o armură dar şi replici după documente, cahle şi sigilii);
Sala 3 – Sală de trecere (reconstituire străjer);
Sala 4 – Iatac cu informaţii şi reconstituiri grafice referitoare la Sfatul Domnesc;
Sala 5 – Camera de taină prezintă reconstituirea unei sobe monumentale, la care se adaugă o serie de personaje (boieri);
Sala 6 – Sala armelor (reconstituire soldaţi din oastea mică şi armament);
Sala 7„Neagra temniţă” (trei niveluri);
Sala 8 – Adăpostește o expoziţie foto-documentară, este „Camera plăieşilor”;
Sala 9 – Camera custodelui;
Sala 10 – Paraclisul „Sf. Nicolae”;
Sala 11 – Cameră de trecere;
Sala 12 – Turnul de nord-est (pe două niveluri), este dedicat momentului 1691;
Sala 13 – Camera domniţelor (reconstituire personaje);
Sălile 14-16 – Lapidarium-ul prezintă cetățile medievale ale Moldovei;
Sala 17 – Bucătăria (reconstituire);
Sala 18 – Cameră de provizii;
Sala 19 – Monetăria;
Sala 20 – Camera pârcălabului;
Sala 21 – Închisoarea (cu două spaţii).

Simpla parcurgere a acestei liste arată că nu ne aflăm într-o expoziţie obişnuită – noutatea pe care o aduce Muzeul Cetatea Neamţ vine din modalitatea de prezentare, din soluţiile alese pentru a crea o succesiune de cadre care să se apropie cât mai mult de atmosfera vremurilor trecute.

Referitor la reconstituirea spaţiilor interioare (din punctul de vedere al mobilierului), precizăm că s-au folosit atât obiecte etnografice originale (în special pentru bucătărie şi camera de provizii), replici realizate după mobilierul de epocă (sala de sfat şi judecată, camera de taină) la care se adaugă două sobe, realizate de laboratorul Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, una în camera de taină (realizată după modelul sobei monumentale de la Suceava) şi alta în bucătărie (un exemplar comun din acea perioadă).

Din punctul de vedere al personajelor au fost reprezentate tipuri caracteristice perioadei medievale – boierul, oşteanul, dar şi figuri ce dau culoare întregii compoziţii expoziţionale cum ar fi prizonierii din temniţă. La realizarea personajelor şi-a adus contribuţia o echipă de machiaj profesionistă de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ.

Informațiile din acest articol au fost preluate de pe pagina oficială a

Muzeului Cetății Neamț Târgu-Neamț:

http://mcntn.muzeu-neamt.ro/