Daciada în Neamț

 

* după prima ediţie a Daciadei, judeţul Neamţ s-a situat pe locul al 8-lea în ierarhia pe ţară, cu 73 de puncte

* electromecanicul Teodor Arsinescu, a fost unul dintre primii sportivi nemţeni, medaliat cu aur la Daciada

„6 milioane de români au participat la prima ediţie a Daciadei, muncitori, ţărani, intelectuali, militari, pionieri şi elevi, tineri şi vârstnici din întreaga ţară. Dintre ei, circa 2.000 s-au distins prin talent, aptitudini şi posibilităţi de a urca treptele măiestriei sportive, fiind selecţionaţi şi încadraţi în cluburile de performanţă”. (Revista Sport în România, 2013)

Pregătiri intense pentru prima ediţie

Daciada, marea competiţie naţională sportivă, care a debutat pe 20 martie 1977, a avut şi în judeţul Neamţ, la fel ca în întreaga ţară, o impresionantă desfăşurare de forţe. În fiecare număr, ziarul Ceahlăul (atunci apărea săptămânal), acorda spaţii ample evenimentului, „pentru ca începutul Daciadei să constituie un adevărat succes al sportului de masă în judeţul nostru”.  Această mişcare sportivă de amploare cuprindea ediţii de vară şi de iarnă şi se organiza la toate disciplinele sportive. Nu aveau drept de participare sportivii sancţionaţi pentru abateri de la normele eticii şi echităţii socialiste, de la regulile vieţii sportive, precum şi cei suspendaţi din activitatea competiţională. „Se fac intense pregătiri la nivelul tuturor asociaţiilor nemţene pentru ca ediţia inaugurală să constituie cel mai mare succes de până acum al sportului de masă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, a consiliilor locale pentru educaţie fizică şi sport, cu larga participare a organizaţiilor de masă, se întocmesc ample programe sportive şi culturale, manifestarea cuprinzând după cum se ştie largi competiţii polisportive, ansambluri de masă, demonstraţii sportive, crosuri, ştafete, expediţii, serbări cultural-sportive etc. Aşadar, începând cu vârsta de 6 ani, întreg tineretul din judeţul nostru va trebui mobilizat şi cuprins în cadrul întrecerilor, la nivelul unităţilor economice, al şcolilor, al localităţilor”. (Ceahlăul, sâmbătă, 12 martie 1977)

Balcâza: “O acţiune în primul rând politică!”

Potrivit „tovarăşului” Ion Balcâza, prim-vicepreşedinte al CJEFS Neamt, la ediţia inaugurală a Daciadei, se preconiza participarea a 80 la sută din numărul elevilor din judeţ, mai bine de 50 la sută din oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii şi 20 la sută din populaţia satelor. „Consider că în momentul de faţă sportul – şi când spun asta mă refer în primul rând la competiţia naţională Daciada – nu mai este o activitate oarecare, ci una politică. Vrem să realizăm şi celălalt deziderat al Daciadei – depistarea şi creşterea elementelor talentate pentru performanţă. Un alt sector deficitar – sportul în rândul femeilor – se cuvine şi el remediat”. (Ceahlăul, sâmbătă, 1 octombrie 1977).

Primele competiţii ale Daciadei

La Piatra Neamţ, primele competiţii ale Dacidei, „manifestare fără precedent ca amploare şi semnificaţie în istoria sportului românesc”, s-au desfăşurat la Liceul Pedagogic Gheorghe Asachi, la Şcoala nr. 4 şi la complexul sportiv Ceahlăul. „Peste 5.000 de elevi, de tineri, de oameni ai muncii au luat parte la serbări polisportive organizate cu acest prilej. Astfel, la Liceul Pedagogic Gheorghe Asachi, elevii si cadrele didactice si-au dat concursul la reuşita unui festival sportiv, prin întreceri de cros, gimnastică ritmică şi dans modern. Competiţia s-a bucurat de mare succes, ca de altfel şi cea organizată pe bazele sportive ale Şcolii nr. 4 (13 echipe de gimnastică ritmică activează aici!). La Roman, peste 4.000 de tineri din municipiu au ţinut să ia parte la deschiderea festivă a Daciadei marcată prin întreceri de handbal, şah, fotbal, tenis de masă, volei. Şi în mediul rural, Daciada a cunoscut un succes de participare. La Făurei, serbarea sportivă, care a cuprins întreceri de handbal, cros şi fotbal (peste 200 de participanţi) a fost urmată de o drumeţie în pădurea Mărgineni, în timp ce în comuna Ştefan cel Mare au fost organizate întreceri de minifotbal, handbal şi cros”. (Ceahlăul, sâmbătă, 26 martie 1977)

Ediţia de iarnă a Daciadei

În luna noiembrie 1977, a avut loc la Piatra Neamţ, deschiderea ediţiei de iarnă a Daciadei. „Atmosfera sărbătorească de veritabil eveniment sportiv, defilarea participanţilor, organizarea de întreceri la nu mai puţin de 13 discipline, în incinta bazelor sportive ale municipiului Piatra Neamţ, au creat un cadru inedit acestei inaugurări. Putem aprecia debutul Daciadei în sezonul alb drept o reuşită de referinţă a sportului de masă”. (Ceahlăul, sâmbătă, 12 noiembrie 1977)

Locul opt pe ţară

În octombrie 1978, s-a dat publicităţii clasamentul oficial al primei ediţii a Daciadei. Cu 73 de puncte, judeţul Neamt a ocupat locul 8 în ierarhia sportului de masă pe anul 1977, top realizat pe baza cumulărilor punctelor acordate în cadrul finalelor ediţiilor de vară şi iarnă. „Dorim să subliniem că locul 8 nu oglindeşte adevăratele posibilităţi – neactivate încă la cel mai înalt grad – ale sportului nemţean. Toate punctele acumulate s-au datorat în exclusivitate ediţiei de vară, în cea de iarnă, contribuţia Neamţului fiind ca şi inexistentă”. (Ceahlăul, sâmbătă, 7 octombrie 1978)

Teodor Arsinescu, electromecanicul de la CFS Săvineşti, secţia ATM, s-a numărat printre campioni naţionali ai primei ediţii ai Daciadei din judeţul Neamţ, „impunându-se la unul din sporturile populare pe aceste meleaguri, trânta. Este un tânăr de 23 de ani, timid, foarte conştiincios în tot ce face. Pentru trântă are o predilecţie şi o forţă native”. (Ceahlăul, sâmbătă, 14 octombrie 1978)

Amintiri despre Daciadă

Iany Almăşanu, profesorul de educaţie fizică de la Şcoala Gimnazială nr. 5 din Piatra Neamţ spune că Daciada a fost o excelentă rampă de lansare pentru sportul de performanţă. „La începutul anilor 80 eram voleibalist (ridicător) la CSS nr. 1 Piatra Neamţ şi am participat la Craiova, cu profesorul Nicolae Teodorescu la o etapă pe ţară a Daciadei, unde ne-am situat pe locul al 6-lea. Mie mi-au plăcut foarte mult acestei întreceri, ţin minte că am câştigat şi câteva crosuri. Din păcate sportul a ajuns un lux în ziua de astăzi. Tânjesc după orele de educaţie fizică de altădată, după seriozitatea care exista”.

„Atunci toate talentele sportive care apăreau în cadrul Daciadei erau imediat îndreptate către sportul de performanţă. Era o emulaţie extraordinară”, a declarat profesorul Viorel Ciurlea, directorul Palatului Copiilor.

„Cheltuielile legate de transport, cazare, masă, organizare, erau suportate de stat. Totul era gratuit. La ediţia de iarnă a unei Daciade, judeţul Neamţ a avut o campioană naţională la schi fond, originară din Vânători-Neamţ”, ne-a spus profesorul Dumitru Terbescu.

În 2013, Nicolae Bănicioiu, ministrul de atunci al Tineretului şi Sportului, a anunţat reînfiinţarea Daciadei: „Vom încuraja cât mai multe concursuri şcolare şi vom merge până la a reface competiţiile multidisciplinare. Nu ştiu dacă se va numi Daciada, dar va fi ceva în genul acesta”.

Violeta MOȘU